Știri aproape ratate (37). Statistic, suntem fericiți. 7 ore de citit numele copiilor uciși, foamete în SUA, balene care nu mai cântă și câțiva doctori la indigo
Statistic, suntem fericiți. O ducem mai bine ca niciodată. Călătorim mai mult decât am făcut-o vreodată. Mâncăm mai mult. Ne tratăm până și mahmureala chiar înainte de a se produce.
Empiric, avem doctori la indigo, liftiere, conspirații, multe conspirații, foamete, șapte ore de citit numele unor copii omorâți, încălzire globală și turism sub papuc. Și mai avem un pantof incomod, o sală lipsă, niște balene care nu mai cântă, puțin sânge în artă.
Dar mai avem și o excepție, un Cluj-Napoca salvator, niște universități de top, un Perjovschi de care ne putem bucura și puțină poezie, un playlist și un wishlist, la secret, pentru săptămâna care vine.
Așa arată drumul știrilor mele aproape ratate din această săptămână, între statistic, empiric și anecdotic.
Statistic, suntem fericiţi
Să începem:
Cine sunt doctorii țării?
Iată-i, harnici de negăsit pe altundeva, plagiatori nevoie mare:
E o serie întreagă pe care Emilia Sercan o dedică fostului șef la Antidrog, care chiar merită episoadele acestea. Și multe altele.
Toate doctoratele și titlurile politicienilor noștri vin de pe la aceleași universități din România. Nu e vreuna cu recunoaștere internațională, desigur. Nu e vreuna din vreun top al universităților bune. Care „Top 10” arată acum așa:
Top 10 Best Universities in the World According to QS World University Rankings 2026
O singură universitate din România își găsește cât de cât loc prin topurile lumii și un singur oraș din țară e pe lista celor cu viață universitară demnă de menționat. O simți și tu, dacă stai puțin mai mult prin orașul acela și te bucuri de felul în care studenții dau viață străzilor, cafenelelor, bibliotecilor, librăriilor, celorlalți locuitori de pe aici:
Un singur oraș din România se află în topul QS Best Student Cities 2026
Imediat ce pleci de aici, cum mi s-a întâmplat mie zilele acestea, dai de cealaltă Românie. Brusc. Fără menajamente pentru sufletul tău. Acea Românie e mai peste tot pe unde te uiți. O prietenă mi-a trimis linkul acesta, cu precizarea: dacă nu mi-ar fi frică de lifturi, mi-aș trimite CV-ul să fiu liftieră la Casa Poporului. Pe 3.300 de lei în mână, îi duci pe politicienii țării la ce etaj vor ei.
Clipul merită vizionat. Îți aduce zâmbetul pe buze, în pofida subiectului, care e despre România care doare.
View this post on Instagram
Dar cealaltă Românie, în care trăim mai cu toții, e mai ales aici, în conspirații.
View this post on Instagram
Asta nu e, însă, România. Am vrea să fie, dar nu e. E incredibilul, e excepția, e de trecut în toate manualele de utilizare ale țării, de tatuat pe fruntea politicienilor ei, de picurat în venele guvernului. Asta nu e România.
View this post on Instagram
În realitate, e foamete și în SUA și e nevoie de șapte ore pentru a citi numele copiilor morţi
E cu foamete printre elevi și cu dezastrul lipsei unei mese calde în școli, în știrile aproape ratate de duminica aceasta. Și, surprinzător, nu e vorba despre România, deși primul impuls e să crezi că așa e, ci despre SUA.
E, probabil, un material subiectiv, fiind scris de președintele Asociației Naționale pentru Educație, dar sunt niște cifre acolo suficiente cât să tulbure pe toată lumea: în Texas, 3,4 milioane de elevi se încadrează la cei eligibili pentru o masă gratuită sau redusă; în Mississippi, 98% dintre elevi sunt acolo!
NEA President: Trump’s Tax Bill Will Starve Public
Se pleacă, ca atare, nu se vine în SUA. Unii pleacă de bunăvoie, alții, forțați. Dacă unii văd în acest fenomen un câștig al administrației Trump, alții își fac probleme pentru economia țării.
View this post on Instagram
Asta e știrea la care vă rog să vă opriți cel mai mult: 469 de pagini cu nume ale copiilor uciși de armata israeliană în Gaza și de gruparea Hamas în Israel. 12.000 de copii uciși, marea majoritate din Gaza. Aceasta a fost predica pentru pace a cardinalului Matteo Zuppi.
Pun și o imagine de pe Instagram cu aceeași știre, pentru un impact mai mare. Șapte ore de citit numele copiilor uciși merită două știri.
View this post on Instagram
Copiii care nu au fost omorâți mor de foame în Gaza. Am mai scris despre foametea de aici. Au mai vorbit mulți alții, voci importante, despre războiul dus prin înfometare. Nu suficient. Nu cât să schimbe ceva:
View this post on Instagram
Au căutat și știri dintr-o lume mai bună, mai fericită. Am găsit doar totul sau aproape totul despre hormonul fericirii, pe Smart Living.
Empiric, e cu mahmureală, fără turism, dar cu Italia în sânge
Dacă nu aveți niște planuri pe sănătate, cele de mai jos, cu 75 de zile fără alcool și cu mâncare sănătoasă, s-ar putea să fie bune, așa, pentru început de toamnă. Sunt câteva urmări, niște beneficii, dacă reușiți să ajungeți până la capătul misiunii:
75 Soft Challenge: The rules, benefits and meal plan ideas
Dacă aveți planuri mari de călătorii, încercați să le duceți la capăt cât mai repede cu putință. Nu lăsați lucrurile pe când mai îmbătrânim, pentru că experții ne avertizează că turismul se duce naibii.
Au auzit asta deja, din gura lor, chiar cei care se ocupă de turism; au înțeles și ei că încălzirea globală e treabă serioasă în businessul lor, așa că e posibil să dubleze de pe acum prețurile pentru călătoriile noastre. De mult nu m-a mai îngrozit așa o știre din zona lifestyle. Predictibilă, dar supărătoare.
Do heatwaves, wildfires and travel costs signal the end of the holiday abroad?
La așa o știre, s-ar putea să trebuiască să ne apucăm iar de băut. Mahmureala de după s-ar putea să nu o tratăm însă cu suplimente special dedicate ei, nici cu cele de după, nici cu cele de dinainte. Ne spun experții de ce și ne îndeamnă, dacă tot bem, să bem cu apă, să mâncăm înainte, să luăm probiotice, vitamina B și un antiinflamator. Ne va fi mai bine.
Do Hangover Prevention Supplements Really Work?
Alcoolul e periculos, mai ales în locuri periculoase. O brățară împotriva drogului violului e mai importantă decât orice medicament pentru mahmureală. Cercetătorii din Portugalia și Spania au inventat brățara care își schimbă culoarea în câteva secunde, dacă detectează substanțe precum GHB, ketamină sau alte droguri.
View this post on Instagram
N-am uitat de Italia, nici tura aceasta. N-aveam cum. Pe jos, dacă trebuie, și tot ajungem acolo, chiar și când turismul peste granițe va fi prea scump pentru toți.
Italia e azi și cu câini. Am ales videoclipul acesta și pentru contul care l-a postat: 60secondstonapoli
View this post on Instagram
Pentru toate celelalte țări, mai puțin călduroase ca Italia, e, cred, important de știut cum simt femeile frigul și cum ar trebui reglată clima la birou:
View this post on Instagram
Și pentru Italia, pentru călătorii sau doar pentru mersul până la birou, pantofii chiar contează. Pentru sănătate. E bine să-i cumperi pe cei noi la finalul zilei, când piciorul ți-e deja obosit și umflat.
Și cu lumină mai strălucitoare și pantofi de ales pentru calea cea mai grea
This is what happens to your body if your shoes don’t fit right
În rest, dincolo de Italia și de planurile de călătorie, ar trebui, poate, să știm că lumina e mai sclipitoare decât vreodată, iar asta nu e neapărat un lucru bun. Cu siguranță, nu pentru ochi.
Lights Are Brighter Than Ever. Is That Bad for Your Eyes?
Până să trecem la artă, să ne oprim o secundă la provocări. Eu am trecut prin câteva săptămâna aceasta. Am mers acum 15 ani și pe benzi ca cele de mai jos, dar nu deasupra unui hău:
View this post on Instagram
Dacă ar fi să mă iau după sfaturile date în videoclipul de mai jos, filmuleț trimis de o prietenă pusă pe provocări, ar trebui să „don’t take it easy, take it hard” și să merg mai departe. Sfaturile sunt bune; uneori, curajul lipsește.
View this post on Instagram
Artistic, e cu sânge, Macron, Forrest Gump și cu lipsa de greutate a lumii
Încep zona (din nou, scurtă) a știrilor despre artă cu o poveste românească, tristă, ca mai toate poveștile românești.
E despre ce s-ar putea face, dar nu e niciodată timp pentru asta, nu prinde niciodată lista de priorități. Mulți vor refuza să mai vină să concerteze în România dacă situația nu se va îndrepta, dar nici asta nu e o prioritate.
Arta e cu proteste, mereu. Nu pare că-s prea multe căi de salvare, nici pentru artă, nici pentru lume. E sânge peste tot. Arta de mai jos e despre cum ne măcelărim mediul și e prima, se spune, expusă pe o platformă de extragere a gazelor naturale.
Huge ‘Butchered’ artwork installed on North Sea gas rig by Greenpeace activists
Mai jos e despre muzică și cum o să dispară și ea. Nu mai cântă balenele. E prea multă poluare peste tot, prea puțină hrană. Nu mai e muzică nici în apă.
Scientists find blue whales suddenly going silent. Why they think it’s happening.
Și, și mai jos, e despre arta de a avea grijă de tine. Așa arată un politician.
Tot mai mult îmi place Macron și tot mai mult mă interesează și omul, și politicianul, de la momentul procesului intentat și asumat în apărarea soției sale.
View this post on Instagram
Despre îmbătrânire, care e și ea o artă, care nu ne iese, desigur, tuturor – că altfel n-ar fi artă – e mai jos, furată tot de la un artist:
Growing Old in a Time of Neoliberalism
Și tot despre îmbătrânire pun mai jos. Sau nu, mai degrabă despre viață, așa cum curgea ea, firesc uneori, total nefiresc alteori, cu „Forrest Gump”-ul fotografiei, Martin Parr:
‘There’s something very interesting about boring’: Martin Parr on his life in pictures
Aproape de noi e tot ARTĂ. Trebuie doar să dăm o fugă în vecini. Nu-i chiar în curând, dar pun acum, ca să nu uităm și să avem timp să ne facem loc pe 3 septembrie, spre seară, pentru Dan Perjovschi și a sa „ROMÂNIA — O retrospectivă 1985–2025 reunește desen, performance, acțiuni civice, proteste, publicații și instalații efemere, compunând o frescă a României din ultimii 40 de ani”.
E la Muzeul de Transport Public Corneliu Mikloși, de la 18.30 și poate dura până la 5 ore. Dacă nu vă iese chiar pe 3, că încă sunteți plecați prin lumea largă, mai e loc până pe 26 octombrie.
Muzica vine din Islanda, de la o prietenă, care m-a făcut zilele acestea să-mi doresc să dau o fugă cu ea până acolo. Xilofonul acela gigant încă există acolo, în țara aceea fascinantă și aproape de neînțeles.
Poezia e și ea luată de pe internet. N-am ajuns încă să răsfoiesc cartea, deși am văzut-o amintită în multe recomandări. E un playlist, de care, cu siguranță, mă voi ocupa, alături de un nou wishlist, cu greutate și cu „take it hard”. Dar asta, săptămâna viitoare, pe la final.
„playlist
să reluăm: viața merită trăită. o spun de pe poziția
bărbatului caucazian, heterosexual, fără probleme
financiare.
o repet în numele unui cetățean cu drepturi depline,
al omului ocolit de boli și dezechilibre, de tragedii-n
familie,
de ura celor din jur.
statistic, unul din câteva sute de mii care-a avut,
pur și simplu, noroc.
un răsfățat al internetului și al subiectelor de olimpiadă,
locuitor al României în cea mai bună perioadă din istorie,
o ființă empatică la suferința celorlalți,
dar lipsită de experiențe personale într-atât de neplăcute
încât să fie nevoită să-și schimbe opinia:
viața-i frumoasă.
o invazie de furnici în bucătărie, o pisică la soare,
erecția splendidă de dimineață la care nu mai speram.
și ce că nu-i nimeni aici s-o admire?
și ce că spray-ul pentru insecte nu le afectează pe
furnici?
o pisică la soare: deschid fereastra și-i fac, una după alta,
câteva zeci de fotografii – realitatea e ceea ce se repetă,
asa că repet: viața merită trăită.
viața adevărată, cea care revine sistematic –
exact ca muzica din playlist-ul Rock FM.
închid fereastra: statistic, unul din câteva milioane de
oameni
care-ar fi putut fi fericit.
Dan Coman – Lipsa de greutate a lumii
Citeşte şi:
Știri aproape ratate (35). Sună telefonul. Vin câinii. Toți vor să ne spună cât de roșie ne e țara!
Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!
Comments are closed.
Comentariile portalului
Problema este a șoferilor care nu mai pot întoarce după bunul plac și a bicicliștilor care nu mai pot traversa pe bicicleta.
Pai aplicatia de ride sharing poate spune cu ce viteza circula pe tot traseul. Log-ul masinii la fel.
Chiar ar trebui și o consultare,și chiar un referendum. Menționez și zona Garii ,care este efectiv inundată,și care din păcate polarizează și boschetari,creând nesiguranță î (...)