În 2021, arheologii arădeni, clujeni și germani au dezvelit o parte din cea mai veche clădire din fortificația de la Sântana-Cetatea Veche
Pe parcursul ultimilor ani, arheologi de la Complexul Muzeal Arad, Institutul de Arheologie din Cluj-Napoca al Academiei Române, Universitatea Goethe din Frankfurt au desfășurat o serie de cercetări menite să aducă la lumină misterul fortificației de la Sântana-Cetatea Veche. Pe parcursul anului 2021, echipa de cercetare arheologică a dezvelit o parte din cea mai veche clădire.
„Săpăturile din ultimii cinci ani s-au concentrat cu precădere asupra dezvelirii impresionantelor fortificații, vizibile pe teren și în zilele noastre. O parte a eforturilor noastre s-a concentrat și asupra investigării celei mai mari clădiri din epoca bronzului european. De fapt avem de-a face cu patru clădiri suprapuse, construite în același loc, pe parcursul a 200 de ani. Cea mai mare clădire, care este și cea mai nouă, are o suprafață de aproximativ 1700 m². Pe parcursul anului 2021, echipa de cercetare arheologică a dezvelit o parte din cea mai veche clădire. Aceasta delimitează un spațiu interior de aproximativ 350 m², pereții fiind ridicați pe o structură de lemn și lut. În interiorul clădirii au fost descoperite numeroase artefacte și alte dovezi ale unei utilizări intense. Mai mult, una dintre podele de lut a fost decorată printr-un frumos ornament geometric.
Descoperirile arheologice efectuate până în prezent la Sântana-Cetatea Veche oferă o nouă perspectivă asupra realităților politice și socio-economice ale epocii bronzului din această parte a Europei”, spune dr. Victor Sava, arheolog expert.
Imagine şi montaj: Nelu Scripciuc.
La săpăturile arheologice din 2021 au participat:
dr. habil. Florin Gogâltan, dr. Victor Sava,
prof. dr. Rüdiger Krause,
MA Ioan Cristian Cireap, Daniel Preda,
MA Norbert Kapcsos, MA Sorin Felea,
Andrei Mărincean, Vlad Murgu, Ingo Reiss,
Kirsten Scheinberger, Miruna Oana, Alexandra Stache, Marinel Gorgan, Alexandru Micu.
Comentariile portalului
Aha, dacă realizarilee sunt în funcție de datele dan biblie, probabil că autostrăzile se vor face până la apoca lipsă! Aia mare, sau mică, nu mai contează...
Poate nu ar strica să vă documentați ceva mai atent. Veți putea observa că procesiunile ortodoxe legate sau inspirate din viața lui Iisus (deci, inclusiv drumul crucii) (...)
Sa-mi spuna cineva de ce acesti calugari copiaza Via Dolorosa de la Romano Catolici. Biserica Ortodoxa nu are " Drumul Crucii" inclus in randuiala bisericeasca . In nici o carte de cult (...)