Dosarul la care facem astăzi referire este în „lucru” (am pus ghilimele deoarece suntem siguri că doar pentru anumite „organe” ale statului a fost în lucru, pentru aletele nu…) din anul 2014. Cinci ani în care statul a cheltuit bani nenumărați, cinci ani de filaje, cinci ani de cercetări, de documentari, de probări, cinci ani pentru ca un procuror să catadicsească să scrie: „Trimis în judecată”. Nu a scris!…

Nu a fost să fie așa, pentru că după cinci ani de zile, statul român, prin Direcția Națională Anticorupție, a clasat dosarul fiind nevoită să respecte o decizie a Curții Constituționale (Ce? Curte Constituțională? Păi pare mai mult o Curte care schimbă legile în favoarea infractorilor, decât una care decide ce prevederi sunt conforme Legii fundamentale a statului).

După acești cinci ani, 33 de polițiști (unul de la Polițai de Frontieră) din Inspectoratul Județean de Poliție Arad au fost „clasați”, ca și cum nu ar fi făcut nimic – Curtea Constituțională a decis că nu e infracțiune!-, ca și cum nu au încăcat Statutul Polițistului, ca și cum trebuie lăsați să-și vadă în continuare de afacerile lor, în paralel cu exercitarea și primirea remunerației pentru munca de ocrotitor al legii.

Și să începem cu începutul, ca să vă aduceți aminte. În 2014, Special Arad, într-o investigație de presă, sesiza faptul că pe pe drumurile naționale din județ circulă mașini care nu au numere pe ele, spuneam că transportatorii sunt protejați de polițiști, și mai ales că există firme în spatele cărora sunt chiar polițiști din IPJ Arad, doar că funcționează prin interpuși.

Citește și: Controale în serie, mașini fără numere de înmatriculare, supraîncărcări, mafia transporturilor, polițiști… o cântare la frunză pe autostrada Nădlac -Arad

Tot în 2014, fără să știm, după ce dosarul a fost dechis la Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad și declinat, Direcția Națională Anticorupție înregistra procesul verbal de sesizare din oficiu întocmit de ofițeri de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție –Serviciul Județean Anticorupție Arad prin care erau semnalate indicii cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.12, litera a din legea 78/2000, constând în accea că lucrători de poliție din IPJ Arad controlează și dirijează prin interpuși, respectiv rude sau persoane apropiate, activitatea unor societăți comerciale, folosind informații obținute în virtutea funcției și urmărind astfel eludarea interdicției prevăzute în Statutul Polițistului.

În Ordonanța de clasare a cazului, din data de 23 mai 2019, ordonanță care circulă prin oraș de câteva zile, mai ales pentru faptul că în ea apar numele denunțătorilor, sunt descrise foate de o gravitate foarte mare, „făptașii” fiind postați în funcții de la cele mai înalte – de la adjunct de șef IPJ, ofițeri la SIPI până la „săracii” agenți de la Rutieră.

Nu o să descriem punctual – adică nominal – ce fapte, clasate acum, s-au reținut în privința polițiștilor cercetați de autorități timp de 4 ani, însă vom da doar câteva exemple despre ce au făcut, cum au procedat unii dintre ei, pentru a-și întregi veniturile, pentru a-și face vacanțe de lux, pentru a trăi bine..

Spre exemplu, unul dintre polițiști, ofițer la SIPI Arad, coordona, prin tatăl său, activitatea de transport pentru patru camioane care lucrau la Autostrada Arad Nădlac. Acesta, nu numai că și-a coordonat camioanele, dar a mai și achiziționat motorină de pe piața neagră.

Altul, ofițer la Ordine Publică, și acum într-o funcție importantă în IPJ Arad, avea firma înregistrată pe o rudă de a sa.

Altul, cu firma înregistrată pe numele soției, deși avea ca obiect de activitate „fabricarea hârtiei și cartonului”, desfășura activități de transport marfă.

Mai mult, unii dintre ei acționau ca și membri unui grupări mafiote, încercând să elimine concurența datorită funcțiiei deținute în cadrul IPJ. Toți polițiștii au fost ascultați și înregistrați în baza unor mandate primite de la Judecătoria Arad, astfel că implicarea lor în coordonarea firmelor conduse prin interpuși, a fost evidentă.

Dând curs sesizării, mai ales datorită faptului că în Statutul polițistului, lucrătorilor de poliției le este interzis să efectueze direct sau prin persoane interpuse, activități de comerț ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăți comerciale, cu excepția calității de acționar, DNA a început urmărirea penală, în martie 2014, cu privire la săvârșirea infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț, incompatibile cu funcția.

Na bine… atât a muncit Direcția Națională Anticuropuție, din 2014 până în 2017, încât Curtea Constituțională a ajuns să dea totul peste cap, precizând – o spunem în limbajul nostru, pentru a fi bine înțeleși – că actele polițiștilor (ne referim și la cele descrise mai sus) nu constuie infracțiuni. Altfel spus: că nu sunt acte de comerț incompatibile cu munca de polițist. Restul, că activități comerciale, că nu, că albă, că neagră, nu mai are rost! Altfel spus, infracțiune –zero, atunci zero dosar, munca de ani de zile a tuturor celor care au cercetat dosarul fiind aruncată la coș. Pa și pusi… faceți ce vreți în continuare!…

Practic, Curtea Constituțională din România a statuat că aceste operațiuni, descrise mai sus, chiar dacă sunt incompatibile cu funcția deținută, nu sunt infracțiuni, rămânând simple abateri disciplinare. Astea cu toate că până în 2017, când CCR a decis astfel, au fost nenumărate cazuri de polițiști sau alți funcționari trimiși în judecată și condamnați pentru asemenea fapte.

În loc de concluzii

Cam ăsta e cazul și ne întrebăm și acum, după câteva zile de când studiem actele, dacă e cazul să facem publice numele celor 33 de polițiști cercetați cinci ani.

Trebuie să mai precizăm că această dinamică a activității private a celor implicați, ar putea să fie și o cauză a faptului că în acea perioadă salariile angajaților MAI suferiseră modificări importante și, într-adevăr, unii dintre ei nu se putea descurca doar cu leafa de la stat. dar asta nu scuză nimic.

Pe de altă parte, însă, acum, având în vedere că lucrurile s-au mai normalizat în privința salariilor, ne punem fireasca întrebare dacă inspectorul șef al IPJ Arad, în urma apariției acestei ordonanțe de clasare, nu este interesat totuși să cerceteze faptele din dosar, să cerceteze dacă polițiștii aflați în subordinea sa nu au încălcat normele morale din Statutul polițistului.

Chiar dacă, prin voința CCR, aceste abateri nu mai sunt infracțiuni, se pune totuși întrebarea cum are de gând IPJ Arad să sancționeze aceste abateri disciplinare, având în vedere că toți cei care au fost investigați își continuă nestingheriți afacerile și în prezent? Își pun oare problema cei de la Control Intern din IPJ Arad, aflați în directa subordonare a șefului IPJ, că acest fenomen, inițial infracțional, recalificat drept abatare prin voința CCR, constituie un pericol pentru instituție? Dar oare mediul concurențial de afaceri din Arad nu are de suferit din aceasta cauză, a implicării polițiștilor în sectoare de activitate pe care tot ei le controlează?

Opinia noastră este că cel puțin pentru unii dintre ei se pot aplica măsuri în conformitate cu Statutul polițistului. Mai ales pentru agenții de la Rutieră, de la Autostrăzi, cei care erau într-un conflict de interese cel puțin moral, desfășurând activități de transport în condițiile în care tocmai ei erau obligați, conform fișei postului, să verifice legalitatea pe șosele.

Mai mult, în momentul în care tu polițist închei un contract în subantrepriză cu o altă societate care efectuează activități de transport, e greu să nu ne punem întrebarea dacă nu cumva ai protejat firma care ți-a oferit de lucru, firmă cu care ai tu, prin interpuși, o relație comercială.

Încheiem aici și vă precizăm că în continuare nu știm ce sa facem: să publicăm sau nu numele polițiștilor (unii dintre ei pensionați între timp)?… Cel mai probabil o să așteptăm să aflăm rezultatul unei anchete dispuse Controlului Intern de către de șeful IPJ Arad, Ioan Tamaș. Sau chiar de către IGP, fiind vorba de un adjunct al IPJ. Credem că așa e fair.

Foto: Arhivă Special Arad