Vestea că fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi ar putea obţine conducerea nou înfiinţatului Parchet European (EPPO) a inflamat spiritele în România, împărţind – ca de obicei – opinia publică în două tabere ireconciliabil diferite. Totuşi, foarte puţini români au aflat CE ESTE viitorul Parchet European şi cu ce se va ocupa, mai ales că nici măcar iniţiatorii proiectului nu i-au definitivat competenţele. Sau mai bine zis – având în vedere aşteptările sau coşmarurile pe care le produce deja – ce NU ESTE viitoarea instituţie.

În niciun caz, EPPO nu este este o „soră mai mare a DNA, la nivel european, cu rol în combaterea corupţie şi care va ancheta şi politicienii români”. Este un mit fals şi larg răspândit, cu rol în exaltarea ambelor tabere.

Dacă DNA-ul este o structură naţională specializată în combaterea infracţiunilor de corupţie la nivelul României şi sub autoritatea Parchetului General, EPPO va fi o structură asemănătoarea Oficiului European de Luptă Antifraudă, ce va avea în plus instrumente tehnice nu doar din zona de combatere, ci şi instrumente penale şi care va urmări frauda împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. Aşadar, momentan, nu orice tip de corupţie, ci doar cea din fonduri europene.

Pănă la înfiinţarea completă a Parchetului European – 2020, OLAF prin departamentele de luptă antifraudă de la nivelul statelor membre (în România – DLAF) va continua să-şi exercite mandatul de investigare a modului de cheltuire a banilor europeni, cu menţiunea că, în cazurile de săvârşire de fapte penale, acestea vor fi făcute – ca şi până acum – cu sprijinul direcţiilor anticorupţie naţionale.

Ceea ce înseamnă că:

1. Nu orice caz de corupţie va putea fi urmărit de EPPO, ci doar cele ce privesc fondurile europene;

2. DNA-ul îşi va continua activitatea curentă în investigarea banilor publici;

3. Doar în cazul în care ancheta va privi atât fonduri publice, cât şi fonduri europene, va exista o colaborare pe linia EPPO – OLAF (DLAF)/ DNA.

Până în acest moment, numărul cazurilor de fraudare a banilor publici europeni este semnificativ mai mic decât acelea prin care se folosesc banii guvernamentali, asta şi datorită unei birocraţii mai riguroase în ceea ce priveşte fondurile structurale venite din partea Comisiei Europene. Singurul caz care a trezit curiozitatea opiniei publice fiind al celebrului dosar Tel Drum, aflat în investigaţie.

Citește mai multe aici