Îmi cer scuze de la început pentru asociațiile care pot fi trezite de „pliciul” din titlu.

Îmi cer scuze și pentru folosirea sintagmei de „om fain”, atât de propriu românului care se lingușește, împărțind comod și leneș lumea în două: noi, oamenii faini și ei, oamenii mai puțin sau deloc faini.

Prima mi-a venit în minte legată, desigur, de „mostruosul scandal” iscat în jurul proprietății asupra Palatului Administrativ, o furtună într-o oală de noapte în cel mai pur sens al cuvântului.

Firesc, dacă tot am intrat în zona coprofilă, am mers mai departe, imaginându-ne orașul în care locuim o mare oală de noapte în care dejectează cei care s-au pus în frunte susținând că de fapt i-am pus noi – de ani de zile nimeni n-a câștigat vreo funcție în Arad cu majoritate absolută! – acolo, astfel încât acum trebuie să le suportăm toate de-ale lor de parcă ar fi și ale noastre.

Omul fain este o altă cacialma de care se folosesc cei care ajung în jurul ceaunului puterii, stabilind din start că noi suntem faini pe când ceilalți sunt urâți, dovedind astfel că n-au înțeles nimic din esența democrației și a statului de drept, gândind și trăind în continuare după criteriile tribale cultivate pe aici, anacronic, dar cu atât mai intens, de la începuturi și până la căderea comunismului.

Oamenii noștri politici, de jos până sus, nu au învățat încă un lucru elementar: în democrație politica înseamnă serviciu și conlucrare, nu scandal și conflicte artificiale întreținute continuu.

Dezvoltarea nu se face prin circ neîntrerupt, chiar dacă există sloganul antic al romanului care nu dorea altceva de la putere decât pâine și circ, comparația uită însă că era vorba de un stat imperial și imperialist care se folosea de cetățenii săi doar pentru a asigura menținerea și creșterea puterii celor puțini și puși pe rele.

Ceva asemănător cu Dragnea din Teleorman și clica sa care se luptă pentru supraviețuire în condițiile în care nu mai trăim totuși pe vremea dacilor și a romanilor, nici măcar pe vremea ocupației otomane, asta ca să nu pomenim de comuniștii aduși cu tancurile sovietice.

Să nu-și facă iluzii nimeni, acești oameni n-au treabă cu politica democratică, n-au treabă cu partidele politice moderne, democrația pentru ei reprezintă doar haosul de care se pot folosi atunci când încearcă să fure și să prostească oamenii.

Dacă Doamna prefect Horga a primit ordin de sus, nu mai are ce face, ordinul se execută, nu se discută, iar dacă va fi scandal, cu atât mai bine, măcar mai uită oamenii că al ei șef, Liviu, este condamnat cu acte în regulă, chiar și cu drept la apel, pentru câtiva ani buni de pușcărie.

Aici lucrurile sunt clare, faptul că, folosindu-se de hotărâri și decizii paralele și care se anulează reciproc, acum vor să mai ciupească câte ceva în plus, nu este o noutate, nimeni nu mai identifică PSD-ul actual cu un partid politic social-democrat onorabil, ci cu o gașcă hrăpăreață, vulgară și lașă adunată în jurul condamnatului.

N-avem iluzii cu Dragnea, dar de ce să avem cu liberalii lui Orban și încă Falcă?

Prin aneantizarea PNȚCD-ului lui Coposu și Rațiu, partidele actuale, cu excepția USR, își pot duce genealogia înapoi la PCR-ul lui Ceaușescu, respectiv FSN-ul lui Iliescu, liberalii de astăzi reprezentând unirea morganatică dintre liberalii lui Câmpeanu, oricând gata de compromis, cu PD-ul lui Petre Roman, dizident din PSD, devenit PDL sub Băsescu, ca în cele din urmă să pună stăpânire pe ce a mai rămas din liberali.

Nici măcar UDMR-ul cel liniștit nu face excepție, votul său mergând regulat spre PSD, mai nou chiar spre Dragnea, un semn clar al compromisului inacceptabil pe care îl face mereu în numele luptei pentru drepturile minorității etnice pe care crede că încă o reprezintă.

Toate acestea în provincie se transformă în circ ieftin de prostit cetățeanul turmentat, cel care habar nu mai are cine cu cine e și cine nu e cu cine trebuie.

În loc să stea jos, ca niște functionari plătiți din bani publici și să rezolve cât se poate de firesc problemele litigioase care apar mereu în cursul conviețuirii sociale, ai noștri, faini și mai mult decât faini, gesticulează ca în filmele vechi – vezi videoul de la sfârșit, ilustratie perfectă a unei înțelegeri imposibile din cauza prostiei și orgoliului ambelor părți – mai mult ca să amețească publicul neinițiat, demonstrațiile conduse de politrucii subordonați lui Falcă  – cei din titlu – vezi, Doamne, în apărarea Palatului Administrativ, fiind manipulare pură, bun prilej însă pentru Geani și prietenele de a-și etala ținuta la o plimbare de sănătate, iar pentru băieții faini pentru niște selfiuri în care să-și afișeze zâmbetul lor de plastic atât de caracteristic oamenilor faini.

Să scoți la marș forțat, în cel mai propriu sens al cuvântului, subalternii – cei din titlu și ilustrații asta sunt cu toții în raport cu Falcă – să demonstreze pentru ceva pe care tu trebuia de mult să rezolvi pe cale administrativă, în fond ești pus acolo să faci asta, nu să te dai măreț și să îi pui pe funcționari să mărșăluiască omagiind, fără să-și dea seama, lipsa ta de competență și seriozitate, nu poate fi înțeleasă nicăieri în lume, iar noi o înțelegem doar datorită învățăturilor lui Nea Iancu Caragiale.

Ei, da, și mai este ceva, pentru asta se merită toată zarva, în fond ce te costă?

Anihilarea singurului partid neînghițit încă de politicianismul balcanic criptocomunist, preluarea sloganului său – functionarii lui Falcă, foști subalterni direcți ai Domnului Ioțcu, penalul, cum puteți vedea în imagini, manifestă și cu sloganul „Fără penali” -, în fond amețiții de la USR care stau de săptămâni întregi în cort în față la Ziridava îți sunt pe aici adversari (foarte interesant, nu-i așa, să-i consideri adversari pe adversarii așa-zișilor adversari de-ai tăi), așa încât cortul trebuie desființat și să nu se mai manifesteze pe aici cu #rezist așa necontrolat, în fond dacă-i trădare, trădare să fie, dar s-o știm și noi.

Putem fi siguri, nu-i ultimul plici pe care îl vom mirosi din partea „oamenilor faini” de ai lui Falcă la Arad, de aceea venim și mai spunem o veche înțelepciune populară.

Atât pentru ei, cât si pentru cei care pun botul la aceste penibile machiavelicuri din ambele părți.

Domnia și prostia se plătește!

Și da, Palatul Administrativ e al Aradului și punct. Nu știm cum e pe la alții, dar aici clădirea a fost construită din banii adunați de la locuitorii orașului.

Dacă nici cu un astfel de argument nu reușesc să rezolve situația, nu prea au ce căuta acolo unde s-au cocoțat pe voturile noastre sporadice.

Nici la Primărie, nici la Prefectură și cu atât mai puțin la Consiliul Județean!