În contextul globalizării, conservarea tradițiilor și limbilor diferitelor grupuri etnice devine o acțiune nu doar lăudabilă, ci absolut necesară. De-a lungul istoriei, Aradul a fost cunoscut pentru multiculturalitate, iar cei care organizează Festivalul Minorităților exact acest lucru doresc să-l transmită pe mai departe generațiilor următoare: cât de prețioasă este diversitatea și buna înțelegere între popoare.

Dacă până acum, festivalul se rezuma doar la parada portului popular și spectacole folclorice specifice, anul acesta, la cea de-a douăzeci și patra ediție, organizatorii (Centrul Cultural Banat JA România și Forumul Democrat German din Arad) și-au pus în gând să lărgească spectrul, să creeze un adevărat „Maraton al diversității”, care a început vineri, 30 august, cu o conferință pe tema „Influența minorităților naționale asupra comunității arădene”, o expoziție foto pe str. 1 Decembrie și minispectacole în diferite spații din oraș, precum stațiile de tramvai, la mall, ori în fața teatrului. Festivalul a continuat astăzi, 31 august, cu Parada Minorităților pe Bulevardul Revoluției, respectiv târgul minorităților și concerte în Parcul Eminescu și se va încheia mâine, când va avea loc un concert, de la ora 18:00, în Sinagoga Neologă.

Maratonul diversității

Cei care merg astăzi și mâine în Parcul Eminescu, au șansa să descopere lucruri extrem de interesante despre cele 9 comunități care conviețuiesc armonios în județul nostru: germanii, maghiarii, bulgarii, sârbii, evreii, slovacii, romii, ucrainenii și rutenii. Trebuie menționat despre ultimele două minorități amintite că nu sunt venite acum în urma războiului din Ucraina, ci sunt cele care de sute de ani locuiesc la Târnova și Peregu Mare.

Pe lângă acestea, ca noutate a ediției de anul acesta, s-au alăturat și sârbii din Novi Sad, maghiarii din Szeged și chiar și tătarii din Constanța.

„Un model pentru colaborare și bună conviețuire”

„Anul acesta avem 18 ansambluri sau formații și nu doar din partea celor 9 minorități din județul Arad, ci avem invitați și de la Novi Sad din Serbia, de la Szeged din Ungaria, de la Buziaș și, pentru prima dată, îi avem ca invitați și pe cei de la ansamblul folcloric al tătarilor de la Constanța. Încercăm, încet, încet, să dezvoltăm acest nou concept. Până acum, am văzut că arădenii au primit foarte bine ideea, care este de a arăta majorității române obiceiurile, tradițiile, porturile populare ale celorlalte minorități. Nu doar noi o spunem, ci o spun și cei din afara județului Arad și o spun și cei din străinătate: Aradul este un model pentru colaborarea și buna conviețuire nu doar a celor 9 minorități împreună, ci și împreună cu majoritatea română. Noi suntem foarte recunoscători, pe lângă autoritățile locale și restul partenerilor, Departamentului de Relații Interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului, care ne-a acordat sprijinul financiar pentru această acțiune”, a declarat pentru Special Arad Pompilia Szellner, președinte fondator al Centrului Cultural Banat JA România și secretarul Forumului Democrat German din Arad.

„Suntem bucuroși să fim aici. Ne place foarte mult locul ăsta. E chiar frumos. Noi suntem veniți din Ungaria. Purtăm costume cu influențe din partea cu slovacii”, ne-a spus o doamnă din grupul venit de la Szeged (foto jos).

„Noi suntem ansamblul Bulgarce, reprezentăm bulgarii din Vinga, și am venit astăzi cu trei dansuri. Ansamblul Bulgarce este format din 100 de dansatori, cu vârste cuprinse între 5 și 28 ani, astăzi am venit cu grupa mică. Au și costume specifice, tradiționale, sunt cusute manual de bulgarii bătrâni. Din păcate nu mai sunt foarte mulți bulgari la Vinga, dar noi încercăm să păstrăm tradiția și obiceiurile, să ducem mai departe ce a rămas. Unii dintre dansatorii noștri fac și ore de bulgară, dar din păcate mai sunt foarte puțini care să vorbească acasă bulgara, nu prea se mai învață în familie. Dacă, de exemplu, bunica nu mai e, apoi s-au format familii mixte și nu se mai vorbește. Cred că mai sunt câteva sute, vreo 300 cu tot cu bătrâni, la Vinga, dar să fie 100% nu prea mai sunt. Și eu sunt pe jumătate bulgăroaică, înțeleg foarte bine limba, dar vorbesc mai puțin, mai vorbesc cu mama mea”, a spus reprezentanta de la standul bulgarilor.

„Reprezentăm comunitatea slovacă din Nădlac, care este organizată sub tutela Uniunii Democratice a Slovacilor și Cehilor din România. Este un prilej ca noi etniile care trăiesc în județul Arad să ne prezentăm specificul, atât portul cât și anumite tradiții, mai ales culinare, care se păstrează. Noi am venit cu specialitatea de turtă dulce și găluște dospite, fierte în aburi și tăvălite în mac, nucă și scorțișoare. Dumnezeu a creat femeia cu două mâini creative și foarte harnice, așa că ne străduim în timpul liber să ne mai ocupăm și cu lucruri de mână. Aici este mașina de cusut pe care încă se brodează, deși în comerț este promovată broderia pe mașina electrică, dar oricum este incomparabil ce se poate face pe o mașină de 100 ani. La Nădlac mai sunt aproximativ 2500-3000 de slovaci acum, este o comunitate care se poate lăuda cu foarte multe succese, pentru modul în care s-a integrat în majoritate și mai ales din punct de vedere al activităților culturale. Toate acestea nu întâmplător s-au menținut, dar și mai ales datorită Școlii din Nădlac care este una dintre școlile din România cu cea mai mare tradiție, cu 75 ani de predare în limba slovacă. Anual, absolvenții beneficiază de burse de studiu în Slovacia, iar pe piața muncii, limba slovacă și cehă au început să fie tot mai căutate datorită firmelor. Avem și cerc literar, din rândul cărora avem aici și publicații. 7 dintre scriitori sunt membrii atât în Uniunea Scriitorilor din România, cât și din Slovacia, cu diferite premii apreciate la nivel internațional”, ne-a spus reprezentanta standului slovacilor.

„Standul nostru reprezintă cultura germanilor din Banat și din Crișana, unele localități. La primul stand avem niște cărți scrise de locuitori din Aradul Nou, care a fost înainte o comună populată de germani. De exemplu, avem povestea fanfarei din Aradul Nou, o carte despre Mureșel, sau cea dedicată aniversării de 300 ani de Aradul Nou. Avem și o pălărioară frumoasă de tânăr german, necăsătorit, de la 14 ani în sus, de Kerwei. Avem și multe afișe, pancarte, povestim despre unele aspecte ale germanilor, cum au ajuns aici, sau despre unele tradiții, inclusiv despre școala germană, care există și astăzi. Germani nu prea mai sunt în Aradul Nou, în procente aș zice maxim 5%, pentru că foarte mulți au plecat acum 30 ani, din cauza regimului de atunci. Chiar dacă a venit după aceea democrația, nu le-a mai plăcut, s-au dus… La celălalt stand avem alte pălării, de exemplu cea din Tisa Nouă este unicat. Mai avem și «merch-ul» nostru Banat I.A., asociația tinerilor din Aradul Nou, avem căni, tricouri, insigne. Asociația e deja de 32 ani și facem în fiecare an, în Aradul Nou, Kerwei, în septembrie. Se sărbătorește, teoretic pe 8 septembrie, Sărbătoarea Bisericii Catolice, și toate fetele și băieții se îmbracă în port tradițional, pot ajunge și la 100 de perechi. Suntem invitați inclusiv în alte localități. Avem exemple pe cei Sântana, care ne sunt prieteni, că și ei au trupă, sau în Tisa Nouă, unde chiar dacă nu se mai ține Kerwei, celebrăm cu costumul și pălăria pe care o avem”, a spus tânăra reprezentantă de la standul germanilor.

Pe lângă târgul minorităților din Parcul Eminescu, cei interesați de istoria grupurilor etnice din Arad se pot alătura ghizilor de la Asociația Turism Alternativ, prin proiectul Arad Free Tours, începând cu ora 17:00, la un tur ghidat al orașului Arad axat pe influențele minorităților naționale locale.

• Citește și: „Maratonul Diversității” la Arad. Care este programul evenimentelor· Special Arad