O dublă lansare de carte a avut loc vineri la Biblioteca Județeană „A.D. Xenopol”. Sunt cărți care aduc o privire clară asupra locului în care se afla orașul nostru în istorie, multe detalii despre oamenii care au ocupat cândva frumoasele clădiri care ne-au rămas astăzi moștenire fiind necunoscute. Este vorba de cărțile „Povești arădene de succes” și „Palat pe strada Zrínyi”, scrise de istoricul și jurnalistul Péter Puskel și traduse de bibliotecarul Gabriel Roman.

Amfitrionul evenimentului a fost subprefectul Doru Sinaci, care a ținut să sublinieze importanța de a avea o privire limpede, nepărtinitoare, a istoriei locale, întrucât până nu demult am avut doar câte o variantă a fiecărei etnii. Aceste volume au apărut în limba maghiară, primul în 2010, iar al doilea în 2017. Acum cele două lucrări au apărut în limba română, la Editura Gutenberg Univers. „Trebuie să reparăm istoria”, a spus Doru Sinaci, „fără ură și părtinire, trebuie să recunoaștem ce au făcut și românii, și ungurii și sârbii (…). Așa, vom ajunge să ne cunoaștem istoria frumoasă a Aradului și marile doctrine, anume doctrina Szécsenyi, Francisc Deak, a baronului Odvos, cea a lui Slavici etc. Slavici a făcut pușcărie de două ori. A fost închis și de unguri, și de români, pentru aceleași idei”, a mai spus Sinaci.

Directorul interimar al Bibliotecii, Marius Stoica, a luat și el cuvântul pentru a-și exprima bucuria pentru faptul că Biblioteca a reușit să publice aceste cărți. „Mulțumesc domnului Puskel că a acceptat și colegului pentru muncă și vă așteptăm la următoarele evenimente”, a spus acesta.

Gabriel Roman, cel care a tradus din limba maghiară în limba română textele lui Péter Puskel este, pe lângă bibliotecar, și ghid al Aradului, știind mai multe limbi străine. El a povestit cum a ajuns, în primă fază, să facă traducerea: în cadrul unui curs la care studia istoria Aradului a dat de textele domnului Puskel și i-au plăcut atât de mult încât le-a publicat în limba română pe blogul său, Arad Zone, după care a venit Doru Sinaci, pe atunci directorul bibliotecii, și a propus să fie publicate sub formă de cărți pentru că acesta considera că istoria prezentată în ele este concludentă, nepărtinitoare, iar unele lucruri chiar neștiute de arădeni. Mai mult, considera că Aradul este prea puțin promovat, față de Timișoara sau Oradea.

Péter Puskel a mulțumit tuturor celor care au fost implicați și celor care au venit la lansare, fiind impresionat de numărul acestora.

„Mă ocup de istoria locală de 30 și ceva de ani intensiv și mai ales în ultimii 10 – 15 ani, de când în calitate de pensionar – cu ghilimele – am mai multă vreme pentru a studia istoria Aradului. În această modestă carte despre Palatul Bohuș, m-am gândit că ar fi bine (să scriu despre aceste fapte istorice, n.red.) pentru că mulți arădeni cunosc foarte puțin despre trecutul glorios al Aradului, pentru că suntem foarte departe acum de ce a fost Aradul de altădată, sub toate aspectele: economic, interetnic, cultural și chiar și sportiv. Iar cei nou veniți aud de la ceilalți despre Palatul Bohuș, dar nu știu de la cine a primit această denumire. Familia Bohuș nu a fost o simplă familie de nobili, ci a făcut foarte multe pentru această zonă a țării, indiferent că a fost pe vremea imperiului sau după Marea Unire. Au avut merite deosebite”, a spus Puskel.

Despre a doua carte, „Povesti arădene de succes”, istoricul a spus că a adunat de o vreme încoace ceea ce el a numit „prioritățile Aradului”.

„Aradul a avut foarte multe priorități economice, sociale… De exemplu, am avut prima școală în limba română – Preparandia, prima școală de muzică din această zonă a Europei, iar Filarmonica din Arad nu datează din 1948, cum se amintește în ultima vreme, ci din 1890. Numai Filarmonica de Stat e din 1948, deci avem dintre cele mai vechi orchestre filarmonice din țară. Apoi, tramvaiul cu cai, inaugurarea transportului public cu cai se credea că a fost pentru prima oară la Timișoara, dar în ultima vreme s-a descoperit că a fost la Lipova, în perioada estivală, între Lipova și Lipova Băi. Se cunoaște și de Săgeata Verde: a cincea din Europa și a opta din lume, dar mai sunt și multe altele în care Aradul a fost fruntea, chiar daca nu face 100% parte din Banat.

În această carte, mai ales în partea a doua, m-am referit și la alte aspecte și – ca un desert – în ultima parte am scris despre casele de toleranță din Arad. Vi se pare haios, dar e o tematică neatinsă de nimeni* și, vrând, nevrând, face parte din viața cotidiană a Aradului. Fără falsă modestie, cred că e partea cea mai interesantă, că nu s-a publicat mai nimic nici în ziarele vremii, decât referiri foarte scurte”, a încheiat Péter Puskel, într-un ton glumeț.

Menționăm că de săptămâna viitoare, cele două cărți vor fi adăugate în format electronic și pe site-ul Bibliotecii Județene, care poate fi accesat și prin aplicație de mobil, prima astfel de aplicație a unei biblioteci din România.

* un articol care tratează această temă se găsește și pe Special Arad: Curvele de altădată ale Aradului…