vineri, 29 martie, 2024

Special Arad Logo

    Un articol din New Yorker descrie PARADOXUL ROMÂNESC: „Un loc oribil, dar, totodată, minunat!”

    de Special Arad | 9 iulie 2014, 5:20 PM | Internaţional

    0

    Scriitorul american Andrew Solomon relatează într-un amplu articol apărut în publicaţia The New Yorker despre modul în care sunt priviţi homosexualii în România, despre strămoşii săi evrei care au trăit în Dorohoi, precum şi despre situaţia copiilor de etnie romă care trăiesc în ţara noastră. La ora publicării acestui material, articolul este al patrulea cel mai citit de pe site-ul revistei, potrivit Gandul.info.

    Scriitorul american Andrew Solomon, care, în luna iunie, s-a întâlnit cu cititorii din România cu ocazia lansării la editura Humanitas a volumului „Demonul amiezii. O anatomie a depresiei”, povesteşte într-un amplu articol apărut în cunoscuta publicaţie americană The New Yorker despre întâmplările prin care a trecut în timpul vizitei sale în ţara noastră, de la anularea conferinţei despre identitatea gay pe care ar fi trebuit să o susţină la Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti şi până la întâlnirea pe care a avut-o cu copii de etnie romă şi modul în care a fost marcat de aceste evenimente.

    De asemenea, Andrew Solomon povesteşte despre strămoşii săi din Dorohoi şi vizita pe care a făcut-o în această localitate din România.

    Andrew Solomon începe articolul din The New Yorker, intitulat „Gay, Jewish, Mentally Ill and a Sponsor of Gypsies in Romania” (Homosexual, evreu, bolnav mintal şi un sponsor al romilor în România”), povestind o întâmplare petrecută în adolescenţa sa. Scriitorul spune că, în acea perioadă, a întrebat-o pe mătuşa sa Rose de unde anume din România provine familia sa, aceasta susţinând că nu-şi aminteşte. „I-am spus: «Mătuşă Rose, ai trăit acolo până la 19 ani. Cum adică nu-ţi aminteşti?» Ea a spus: «A fost un loc oribil şi am fost norocoşi să plecăm de acolo. Nu există niciun motiv pentru ca cineva să se întoarcă»”, îşi aminteşte Andrew Solomon, precizând că, deşi a întrebat-o pe mătuşa sa care este numele locului de unde provine familia sa, aceasta i-a spus că nu-şi aminteşte şi astfel conversaţia dintre cei doi a luat sfârşit.

    ny6

    FOTO: The New Yorker

    Originile româneşti

    Bunicul din partea tatălui – fratele mătuşii Rose, un fermier – a urmat-o pe aceasta în Statele Unite ale Americii, când avea 16 ani, fugind de pogrom şi sărăcie, mai scrie Andrew Solomon în publicaţia The New Yorker. Acesta, spune scriitorul, s-a stabilit în cele din urmă în New York, unde a făcut cravate din resturi de rochie. Astfel, bunicul s-a asigurat că tatăl lui Andrew Solomon va primi o bună educaţie, iar familia sa a trăit o viaţă prosperă de atunci.

    „M-am întrebat adesea despre viaţa pe care bunicul meu a lăsat-o în urmă. Probabil, strămoşii mei aveau minţi curioase şi cuprinzătoare, la fel ca mine şi ca tatăl meu şi, de multe ori, m-am gândit cum ar fi fost să fim noi şi să trăim aşa”, mai scrie Andrew Solomon.

    De asemenea, acesta povesteşte despre prietena sa Leslie Hawke, care s-a mutat în România în urmă cu 15 ani şi a fondat un ONG, OvidiuRo, pentru a le oferi o educaţie copiilor de etnie romă.

    „M-am alăturat echipei sale, în principal pentru că am văzut o paralelă între opresiunea strămoşilor mei evrei şi opresiunea romilor. Ne-am îmbunătăţit vieţile primind educaţie din afara României; ei (copiii romi, n.r.) ar putea să şi le îmbunătăţească pe-ale lor (vieţile, n.r.) prin accesul la şcolarizare în România”, spune Andrew Solomon în The New Yorker.

    Curiozitatea despre strămoşii săi şi România a revenit în mintea autorului în momentul în care editura Humanitas a cumpărat drepturile de publicare pentru cartea sa „The Noonday Demon: An Atlas of Depression”, apărută în limba română cu titlul „Demonul amiezii. O anatomie a depresiei”, şi a decis să plece într-un turneu de promovare.

    „Am văzut o circularitate elegantă în contrastul dintre plecarea în sărăcie a bunicului meu şi întoarcerea mea ca autor publicat”, scrie Solomon.

    Drumul spre Dorohoi, cu plecare de pe Facebook

    Andrew Solomon mai spune că a vorbit pe Facebook cu o verişoară de gradul al II-lea, care i-a spus că ea crede că familia lor provine din Dorohoi, un oraş mic situat în apropiere de graniţa cu Ucraina.

    „O prietenă, genealog amator, s-a oferit să facă cercetări în continuare şi a descoperit documente care confirmă că familia mea provine într-adevăr din Dorohoi; bunicul meu şi doi fraţi de-ai săi au călătorit cu vaporul, la clasa a treia, de la Hamburg, în 1990, trimiţând după părinţii şi rudele lor, patru ani mai târziu”, mai scrie Andrew Solomon.

    Totodată, acesta spune că editorul său s-a temut că românii s-ar putea să nu fie pregătiţi să vorbească despre depresie, însă „cel mai mare scriitor în viaţă din România, Mircea Cărtărescu, a fost de acord să scrie o introducere şi să participe la lansare”, mai scrie Andrew Solomon în The New Yorker.

    „Chiar înainte de a ajunge eu în Bucureşti, cartea era besteseller şi, în primele două zile acolo, am acordat interviuri pentru toate cele trei reţele importante de televiziune, pentru Radioul Public Naţional şi pentru mai multe ziare de top”, mai spune scriitorul despre vizita sa în România, menţionând că la evenimentul de lansare a cărţii sale au fost prezente foarte multe persoane.

    „Umbra homofobă a lui Putin”

    „Dar totul nu a mers aşa de bine cum a fost planificat”, mai scrie Andrew Solomon. Acesta povesteşte că, înainte de sosirea sa, Leslie Hawke a vorbit cu Florin Buhuceanu, care conduce Asociaţia ACCEPT, o organizaţie românească ce susţine drepturile homosexualilor, şi s-a stabilit ca scriitorul să ţină o prelegere despre identitatea gay la Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti.

    „Prietena lui Leslie, Genevieve, (…) a aranjat o întâlnire cu directoarea bibliotecii, care, din ceea ce spun Leslie şi Florin, după o discuţie foarte cordială de o oră, a confirmat că sala este liberă şi ar fi încântată ca dezbaterea să aibă loc acolo. Florin i-a mulţumit pentru curajul de a susţine o organizaţie LGBT, a semnat şi a returnat contractul şi a publicat detaliile despre eveniment pe Facebook”.

    „Umbra homofobă a lui Putin cade asupra Europei de est şi, la începutul lunii iunie, Camera Deputaţilor din România a respins un proiect de lege care ar fi garantat recunoaşterea legală a cuplurilor gay, cu 298 de voturi împotrivă, 3 abţineri şi doar 4 în favoarea (proiectului de lege, n.r.). În aceeaşi săptămână, Genevieve a spus că directoarea bibliotecii i-a telefonat furioasă, acuzând-o că a minţit în legătură cu natura dezbaterii şi a spus că biblioteca n-ar găzdui niciodată un eveniment în care identitatea gay să fie un subiect de dezbatere. După aceea, ea (directoarea BCU, n.r.) nu a mai răspuns la niciunul dintre multele mesaje pe care Florin şi Leslie i le-au trimis”, mai scrie Andrew Solomon în articolul din The New Yorker.

    În cele din urmă, Asociaţia ACCEPT a organizat prelegerea pe 14 iunie, în sala de cinema a Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din Bucureşti (UNATC). După discursul său, a urmat o sesiune de întrebări şi răspunsuri care a durat aproximativ o oră, iar multe dintre întrebări s-au referit la familia scriitorului, la modul în care a găsit înţelegere din partea familiei şi a societăţii. Mulţi dintre cei prezenţi au spus că visează să migreze într-un loc unde să găsescă acest tip de înţelegere.

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    9 + 0 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.