Știri aproape ratate (58). Un glonț în cap, o cruce, un clopot, Dostoievski și câteva adevăruri care ne topesc
Cu ciocolată și-au încheiat cei de la JazzyBIT concertul, de ascultat doar de departe, la care a participat o mână de spectatori, uitați parcă pe scaune de la celălalt eveniment dedicat Zilelor Aradului. Și, oricât de bine și frumos cântau ei, tot nu puteai să ștergi cu ciocolată gustul amar al sărbătorii.
Cu ciocolată a început săptămâna trecută sau, mai degrabă, cu mai puțină ciocolată în lumea asta, după ce rușii au bombardat o fabrică de ciocolată din Sumî, mult încercatul Sumî, despre care ați putut citi povești de război la noi, pe Special Arad.
Și cu știrea că avem cele mai calde oceane din întreaga istorie a lumii acesteia:
• World’s oceans hit hottest temperature on record in August
Dar asta era acum o săptămână, săptămâna în care am ratat știrile mele aproape ratate din motive aproape personale. Bienala de la Veneția poate să te dea peste cap dacă ești pentru prima dată acolo, oricât de pregătit crezi că ești să-i calci pragul. Dar despre Bilenală, probabil într-un alt material.
Cu bere aş fi putut încheia calupul de ştiri din această săptămână, ca măcar la sfârșit să zâmbim puțin:
În rest, n-a prea fost vreme de dormit, de visat și de zâmbit. Noroc că nu mai e nevoie să dormim opt ore pe zi. Nu suntem toți la fel; poate învățăm măcar atâta lucru:
• The eight-hour sleep rule is outdated. Here’s how much you really need
Ştiri cu care să porneşti printre ratări. Şi un clopot
Cu asta, însă, ar fi trebuit să încep știrile aproape ratate de duminica aceasta dacă nu le ratam pe cele de duminica trecută, doar ca să vedem mai clar care este legătura dintre cultură și poziționare.
La noi, Călin Georgescu a încercat să facă baie de mulțime în acompaniamentul unuia dintre cei mai importanți oameni de afaceri, devenit milionar cu fonduri europene, vizitând cel mai important târg din județ și cea mai importantă mănăstire (vezi AICI).
Şi cu imaginea asta aş fi început ştirile:
Clopotul acesta al Florentinei Holzinger din fața Pavilionului Austriei de la Bienala de la Veneția, care i-a scandalizat pe mulți, ar trebui să-l cumpărăm noi, românii, și să-l mutăm, pe rând, în fața catedralelor ortodoxe și a mănăstirilor. Limbile clopotului vom fi noi, nu-i nicio îndoială aici. Că o să doară mai încolo, încă nu credem, deși istoria ne tot spune asta.
Cum a mai fost prin Europa de Est săptămâna ce se încheie? Și așa: cu onoruri militare pentru un criminal de război. A murit la Haga, în închisoare, fiind condamnat pe viață pentru crime de război, dar va fi dus pe ultimul drum în aplauze.
View this post on Instagram
Ştiri din Arad pe care vrei să le uiţi
Cum a mai fost în Arad în aceste zile? Cu mizerie și neputință.
Și cu multă tăcere, așa cum ne-a obișnuit. Un singur partid joacă toate rolurile: și cel al puterii, și cel al opoziţiei. Restul se uită atent, în speranța unei implozii, așteptate deja de șase ani, care să-i aducă, odată și odată, pe primul loc la ciolan.
Europa arată toată transpirată. O să vorbim mult și bine despre respirații imposibile și caniculă. Nu acum și nu în România, că vine toamna și nu mai este o temă actuală pentru noi. A şi plouat puţin aseară, suntem bine. Mulţumim. Mai este, însă, doar puțin până când vine peste noi El Niño, anunțat ca fiind cel mai catastrofal din istorie. Şi cu efecte pe termen lung peste întreaga lume. Subiectul nu a intrat, desigur, pe agenda publică a României, care nici fără Dunăre nu va crede în încălzirea globală.
Guvernul britanic i-a pus însă pe cetăţenii săi să-și facă provizii,
• Minister tells Brits to stock up on days of supplies after ‘supersize’ El Niño warning,
Alți experți trag semnale de alarmă peste semnale de alarmă. Italienii au tras și ei, așa cum știu, propriile semnale de alarmă pe această temă, pentru că a fost prea cald anul acesta. Italienii, care nu apreciază aerul condiționat și iubesc să-și usuce hainele la soare, n-au mai rezistat nici ei căldurii și au instalat aparate pe fațadele clădirilor lor frumoase.
În rest, pe caniculă, infernul grecesc arată așa:
La noi totul, până şi canicula, se pot trata cu câteva conspiraţii. Ce au în comun fotbalul, cafeaua, milioanele de euro și mesajele conspiraționiste? O țară incapabilă să respecte legea când vine vorba despre milionari și piticii lor. Doar că piticii lor ne afectează pe toți. Protecția Consumatorului este aprope pe fază, dar, ca întotdeauna, cu un pas în urma faptelor:
Ancheta este de acum o săptămână, dar poate nu ați prins-o pe flux.
Ştiri care şterg istoria
În România, istoria este ștearsă cu buretele chiar de către președintele României, ca să-l poată ține în brațe pe Pahonțu.
Cât de corect scrie Pahonțu românește găsiți la Emilia Șercan, pe Facebook. Cum stă cu doctoratul și plagiatul doctorul Pahonțu, pe Recorder.
• ANALIZĂ RECORDER. O treime din lucrarea de doctorat a lui Lucian Pahonțu este plagiată
În tot acest timp, justiția calcă mai departe totul în picioare; săptămâna aceasta, TVR-ul și Radioul Național, care păreau că își scoseseră capul deasupra apei:
Nu cred că mai este ceva de spus despre România ca să înțelegem sistemul.
Ştiri care o duc bine
Tehnologia merge înainte cu sau fără România. Poate cea mai bună veste pe care am citit-o despre AI și sistemul medical vine de la Mircea Șerdin. Există speranțe măcar pentru sănătatea noastră, dacă nu și pentru țară. Este adevărat că și pentru sănătatea asta ne trebuie oameni deschiși la minte:
„A apărut un sistem AI care prezice boli des întâlnite la fel de bine ca un set de analize avansate de sânge. Și e gratis. Azi discutăm un exemplu bun de aplicare a AI-ului, în marea de distopii care ne înconjoară.” Citiți continuarea AICI.
Mai sunt vești bune și când vine vorba despre cea mai studiată boală a secolului. N-am ajuns departe aici, dar începem să vedem contururi în întuneric:
• Statins can reduce dementia risk by up to 15%, long-term study suggests
Și altele, tot bune, legate de autism și de înțelegerea lui, desigur, tot cu ajutorul AI:
• Largest ever ‘map’ of autism may hold clues for new targeted therapies
O știre bună din politică
Sunt multe vești bune din lumea medicală. Ar merita să ocup cu ele tot spațiul dedicat știrilor aproape ratate, să nu mai las loc de politică pe aici. Deși e o veste bună și din politică, o veste care ar putea schimba, în sfârșit, măcar pentru un timp, felul în care privim femeile în politică.
La Meloni mai toți se uită de ceva vreme cu alți ochi. Acum și mai și pentru că a bătut și un record de longevitate:
• Meloni government becomes longest-serving in postwar Italy
Lumea artelor este și mai frumoasă decât cea medicală, indiferent câte speranțe vin de acolo. Și săptămâna aceasta chiar i-am simțit din plin frumusețea, puterea și inspirația.
Natura e toată o știre
Pun mai jos câteva imagini spectaculoase inspirate din natura aceea din care se naște marea creație:
O balenă în Norvegia:
un pește la Veneția:
şi un Turn Eiffel înghițit de deșert:
Știri bune, aproape de necrezut
Sunt și câteva vești bune de la noi, din lumea asta frumoasă: o gară transformată în muzeu, pe Valea Izei –
şi primul muzeu construit de la zero în România de după Revoluția din 1989. Este lipit de Cluj-Napoca și a fost ridicat – greu de imaginat, de crezut, de orice – într-un an.
Dar, dintre știrile culese din lumea asta frumoasă, la care ajungem prea rar, cea care mi-a plăcut cel mai mult este despre cum „Nopți albe”, cartea lui Dostoievski, a devenit virală în lume. Despre cum tinerii se îngrămădesc s-o cumpere și s-o citească. Se pare că avem nevoie de influenceri, oricât de mult ne ungem sufletele blamându-i:
Dacă tot am ajuns la influenceri și la ruși, vă las aici videoul unei influencerițe despre cum vedetele lor se văd altfel de acasă. Când vezi la televiziunea națională rusă Lacul lebedelor, știi că este bai în politică, că a murit un lider. Sunt ruși care de-abia așteaptă să vadă acum Lacul lebedelor, dar uneori dorințele se împlinesc prea târziu:
Și un fel de știri în loc de poezie
Nu mai este prea multă poezie pe rețelele sociale de când Noise Poetry și-a închis contul. Vestea aceea tristă de acum două săptămâni, aproape neveridică, lasă mai departe dâre adânci şi amare și peste știrile acestea aproape ratate, care și-au luat multă poezie de acolo. O să mai fie poezie aici, de pe unde o voi culege. De data aceasta, de la Bienală, unde poezia este revoluționară, de rezistență, subiectivă. Uneori e așa:
Alteori e doar așa şi ajunge:
Este destulă poezie însă în dans, iar dansul s-ar putea să facă mai mult bine decât poezia, dacă nu sufletului, măcar trupului. Are we dreamers or are we dancers?
În rest, muzica vine de la Tom:
Cele mai bune cărți ale anului de până acum, de la BBC, sunt mai jos:
• Cool Machine to Land: 14 of the best books of 2026 so far
Și cea mai bună țară în care să trăiești când va veni sfârșitul lumii e şi ea mai jos. Nu, nu este România, ci Australia, spun cercetătorii. Şi au motivele lor:
• The Best Country to Survive the End of the World, According to a New Study
Sfârșitul lumii a venit, însă, de pe acum, în Gaza și în toate lumile în care se moare de război, de foame și de sete, deși noi, de aici, din țări încălzite, dar încă în picioare, nu vrem să ne uităm într-acolo. Se întâmplă ca poveștile acestea despre sfârșitul lumii, așa cum este el trăit acum, să ajungă, vrem, nu vrem, până la noi, chiar dacă sunt cusute cu ață și spuse în tonuri șterse. Eu așa le-am privit, uitându-mă cu greu la broderiile tatreez din expoziția „Gaza – No Words – See the Exhibit”, eveniment colateral în Bienala de Artă de la Veneția.
Acesta este capul unui copil cu un glonț în el. Iar mai jos e glonțul scos.
Acestea sunt ajutoarele pe care noi le aruncăm din cer…
și pe care cei mici, rămași în infern, le duc la adăpost.
Aici este vorba despre jurnaliștii după fotografiile cărora s-a născut arta aceasta dureroasă.
Și aici suntem noi, cei care privim cum a dispărut, lună de lună, Fâșia Gaza: economia, agricultura, locuirea, omenia, omenirea.
Sunt cinci milioane de cusături ÎN CRUCE acolo. Nu-i frumoasă poezia tot timpul. Câteodată este doar lacrimi și este de ajuns:
Citește și:
Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!
Galerie foto
-
9
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Pentru a vedea restul imaginilor din galerie, click pe o poză și folosește săgețile.
Comments are closed.
Comentariile portalului
Problema este a șoferilor care nu mai pot întoarce după bunul plac și a bicicliștilor care nu mai pot traversa pe bicicleta.
Pai aplicatia de ride sharing poate spune cu ce viteza circula pe tot traseul. Log-ul masinii la fel.
Chiar ar trebui și o consultare,și chiar un referendum. Menționez și zona Garii ,care este efectiv inundată,și care din păcate polarizează și boschetari,creând nesiguranță î (...)