Actual student al universității ,,Aurel Vlaicu’’, am studiat aproape o lună la Universitatea de Stat din Republica Moldova, înainte de a veni la studii în România. Aici m-am confruntat cu un alt sistem de învățământ şi am conștientizat că poți vedea mediul universitar român din mai multe perspective.

Din ceea ce am observat, tot mai mulți tineri din România preferă să facă studii la universitățile din străinătate, în detrimentul universităților autohtone. E o situație îngrijorătoare, dacă e să facem referință la faptul că doar 29% dintre studenții români care învață în străinătate ar vrea să se întoarcă acasă după încheierea studiilor, conform cercetării Ligii Studenților Români din Străinătate (LSRS).

Am stat de vorbă cu mai mulți tineri, pentru a afla modul lor de a vedea situația din România.

Tineri plecați

Originară din Sibiu şi actuală studentă în anul I la Universitatea de Business şi Economie din Viena, tânăra preferă să nu își divulge numele, însă spune că a ales să meargă la Viena deoarece ,,e una din cele mai bune universități de economie si business din Europa’’. Ea consideră că o universitate mai renumită îi oferă mai multe oportunități, are un campus si o bibliotecă mai bună, este mai respectată de profesorii care sunt foarte bine pregătiți.

„Față de România, sistemele de învățământ din străinătate sunt mult mai flexibile şi orientate către studenți. Ai steop-urile (examenele care trebuie să le iei ca să poți merge mai departe), dar nu ai o delimitare, adică poți sa faci ce cursuri vrei,când vrei’’, declară tânăra.

Întrebată cum vede sistemul universitar român, ea a zis că din câte a auzit de la prietenii care sunt studenți în România, nu ar dori să studieze la o universitate din țară. „Mi se pare că profesorii sunt mult mai profesioniști în străinătate. Sistemul de notare şi corectare e mult mai corect decât în țară’’, adaugă ea.

Studenții din țară

Pe de altă parte, Maria Alexandra, olimpică a României şi studentă la Drept, în anul I, la Universitatea de Vest din Timișoara, crede că în străinătate se accentuează mai mult nevoile tale ca student. „Ai mai repede anumite informații, este o superioritate vizibilă din punct de vedere al cazării şi al materialelor de lucru. În sistemul românesc, în schimb, avem diversitate şi profesori mai devotați meseriei, părerea mea. La noi profesorii nu sunt satisfăcuți de partea materială, ci doar de legătura şi performanțele pe care le obțin cu studenții’’,  a explicat ea.

Datorită titlului de olimpică, Maria a avut diverse posibilități de a pleca la studii în străinătate, iar la întrebarea de ce nu și făcut acest pas, a răspuns că „am ales sa rămân pentru căsimt că am o datorie morală față de țară. Fără profesorii de aici şi fără sistemul acesta, bun sau rău (depinde din ce punct de vedere privești), nu puteam face performanță. Poate datorie e prea mult spus, dar am o legătura mult prea puternică cu ce înseamnă învățământul românesc… Cred că învățământul universitar din România oferă o serie de oportunități, dar e loc şi de mai bine.’’

Lavinia Bodea, studentă în anul III a universității ,,Aurel Vlaicu’’, spune că sistemul trebuie restructurat. Ea sugerează să fie mai puțină teorie şi mai multă practică, iar o măsură binevenită ar fi renunțarea la predarea materiilor sub formă de discurs şi abordarea unui dialog dintre profesor şi studenți.

Vorbind de plusuri şi minusuri, Lavinia a zis că unul din minusuri este „lipsa de motivație venind din partea profesorului’’, iar unul din plusuri „sunt programele de studiu Erasmus si oportunitatea de a face practică într-o țară străină’’.

Ea, fiind una dintre beneficiarii programului Erasmus, a povestit că în străinătate se pune foarte mult accentul pe practică, iar universitatea oferă tot ce ai nevoie pentru a o face. De asemenea, un lucru ce i-a plăcut a fost examinarea, care e total diferită. La unele materii ai de făcut lucrări de pe urma practicii pe care ai făcut-o. „La noi, există doar un examene scris sau prezentarea orală a unor proiecte și cam atât’’, a mai declarat Lavinia.

Acestea sunt doar câteva păreri, însă sunt împărtășite de majoritatea tinerilor români care sunt de părere că sistemul universitar din țară este înapoiat şi din multe puncte de vedere inferior celui din occident. Desigur că sunt şi păreri pozitive, însă, totuși, sunt mai puține.

Un lucru ce majoritatea nu realizează, datorită faptului că sunt obișnuiți să compare sistemul universitar român cu cel al altor țari din Europa, este faptul că,

sistemul universitar român, văzut din Republica Moldova, apare într-o perspectivă total diferită.

În fiecare an, mii de tineri din R.Moldova stau ore întregi la cozi ca să se înscrie la concursul de admitere la studii în România.

Ioana Crețu se consideră o norocoasă pentru faptul că a fost admisă la studii în România. Acum este studentă la facultatea de Relații Publice a Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău, facultate ce nu există în Republica Moldova.

Ea e de părere că în România se investește mult în educație şi în formarea generațiilor viitoare. Crede că aici este un sistem ce încurajează studenții spre cercetare şi descoperire. „Se dau bibliografii, respectiv, trebuie căutate și studiate. Ceea ce dezvoltă simțul practicului’’, a declarat Ioana.

„După părerea mea, sistemul universitar român este unul mai simplu prin faptul că nu încarcă studentul cu obiecte inutile, ce nu-i vor ajuta la nimic. În Republica Moldova «avem câte puțin din toate» pe când aici se lucrează cu esența’’, a mai spus Ioana.

Astfel, sistemul universitar român poate fi văzut din diferite unghiuri. În opinia mea, aici el este mai bine structurat decât în R.Moldova, însă ar fi binevenite unele schimbări. Nu aș putea spune că apreciez foarte mult faptul că este lejer, din contră, aș vrea ca regulile să fie respectate şi să fie mai multă rigurozitate. Aș aprecia şi eu dacă s-ar pune accentul mai mult pe practică, însă, cum zicea profesoara mea de franceză din R.Moldova, care a studiat la Timișoara, „în România nimeni nu te impune să înveți. E mult lucru individual. Dacă vrei cu adevărat să înveți mergi la bibliotecă, te documentezi, cauți şi studiezi.’’

Se spune că mereu comparăm situația noastră actuală cu a altora cărora le merge mai bine, dar nu comparăm aproape niciodată cu cei cărora le merge mai rău.

În prezent, Ministerul Educației nu știe exact câți studenți studiază în străinătate, însă ONG-urile estimează că cifra totală s-ar apropia de 50.000. Cert este că în 2009 numărul studenților ce studiau în străinătate depășea 23.000, potrivit statisticilor UNESCO.

Vadim Ungureanu