8234 km indică harta că este distanța dintre Arad și insula Réunion, de unde au sosit zilele acestea mai mulți tineri care participă la un proiect desfășurat cu elevii de la Colegiul Național „Elena Ghiba Birta”. Timp de o săptămână, ei desfășoară diferite activități împreună, cu scopul de a clădi punți de legătură și chiar prietenii între două popoare pe cât de diferite, pe atât de apropiate.

Insula Réunion este situată în Oceanul Indian, în apropiere de Madagascar, fiind un departament aparținător administrativ de Franța, astfel făcând parte și din Uniunea Europeană. Acesta este și motivul pentru care 20 de tineri, cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani, de pe această insulă, au putut să se înscrie într-un program Erasmus și să vină să descopere România, mai exact orașul Arad și educația din una dintre cele mai bune școli de aici, Colegiul Național „Elena Ghiba Birta”.

Am dorit să aflăm care sunt sentimentele care îi încearcă atât pe acești tineri cât și pe elevii noștri, în timpul petrecut împreună, cât de diferiți sau cât de apropiați sunt unii de alții, ce așteptări aveau și cum au relaționat deja în zilele petrecute împreună.

Tinerii din Reunion ne-au mărturisit că sunt șocați de vreme, simțind că e atât de frig față de temperaturile cu care sunt obișnuiți la ei acasă, unde ieri, de exemplu, se resimțeau 27 de grade. De asemenea, au fost fascinați să descopere trenul, un mijloc de transport care lipsește în țara lor.

„Mi se pare că totul e atât de mare! Iar mâncarea este complet diferită și mi se pare foarte frig. În Réunion e soare, e plajă… 27 de grade. Dar mă simt foarte confortabil cu colegii din România, este o barieră lingvistică, dar înțeleg puțin engleza, așa că reușim să ne înțelegem unul pe altul. Ce mi se pare interesant e că aici clasele primare, gimnaziale și de liceu sunt în aceeași clădire, la noi niciodată nu se întâlnesc, sunt în clădiri diferite”, a spus ne-a spus Toumbou Naoufen „la star”.

„Sunt multe diferențe între Réunion și România, de exemplu pe insulă nu există tren, aici e foarte frig și totul e mult mai mare, chiar și clasele sunt mult mai mari în școală, în Réunion sunt câte 35 de elevi într-o sală de clasă foarte mică. Cu elevii români mă înțeleg foarte bine, sunt foarte primitori și au, cum se spune în franceză, «le joie de vivre» (bucuria vieții, n.red.)”, ne-a spus Loraine Natchy Pougan.

„Clima e într-adevăr foarte diferită, dar încă de la început am fost primiți cu căldură aici și comunicarea funcționează, chiar dacă nu vorbim aceeași limbă. E foarte diferit la ce mă așteptam, nu prea aveam vreo idee ce reprezintă România, așa că nu știam exact la ce să mă aștept, dar sunt plăcut surprinsă de ce am găsit aici”, ne-a spus Stephanie Siente-Icaze.

(„A nation’s culture resides in the hearts and in the souls of its people” – Mahatma Gandhi / „Cultura unei națiuni sălășluiește în inima și sufletul poporului său”)

Pentru elevii arădeni, pe de altă parte, a fost o oportunitate de a exersa limba franceză (limba oficială din Réunion), pe care chiar dacă o studiază la școală, nu o utilizează prea des în conversații, și de a îi provoca pe colegii reunionezi să își exerseze la rândul lor limba engleză, pe care o cunosc destul de puțin chiar dacă și ei o învață la școală.

„Este foarte interesant, în primul rând pentru că este o diferență, chiar dacă diferența de vârstă nu este atât de mare, dar este diferența din punct de vedere social și cum ne înțelegem. În mare parte, noi suntem mai mult cu engleza, decât cu franceza, iar ei nu știu atât de multă engleză și vorbesc mai mult creolă decât franceză. Deci foarte mult ne-am înțeles și cu Google Translate-ul, prin limbajul corpului, dar e foarte frumos, pentru că se vede din partea tuturor dorința de a ne învăța unii pe alții, și limba și cultura și toate aceste activități. Deci ne descurcăm destul de bine împreună, chiar dacă nu ne înțelegem verbal atât de bine”, ne-a spus eleva Sara Oneț.

„E o experiență destul de interesantă, dar în același timp și grea, pentru că, da, nu ne înțelegem. Ei nu vorbesc prea mult franceză, vorbesc mai mult creolă, dar și noi încercăm să ne adaptăm la așteptările lor și la obligațiile pe care le avem față de ei, să încercăm să ne înțelegem, să facem activitățile împreună și să ne bucurăm fiecare de fiecare. Dar suntem destul de similari. M-am uitat și la ei cum se îmbracă și cum se comportă și muzica lor. Ne-a pus un băiat muzică populară din Réunion și e foarte asemănătoare cu ce ascultă tineretul, ca și noi în ziua de astăzi. Deci nu e foarte mare diferență, doar atât: limba și geografia”, ne-a spus elevul Silviu Iacobaș.

11 elevi arădeni vor pleca în ianuarie pe insulă

„Este o colaborare cu asociația Eiva cu care avem parteneriate de multă vreme și, în acest proiect, abordăm teme de interculturalitate, de discriminare și din acest motiv am adus două grupuri împreună, români și reunionezi și încercăm să ne descoperim reciproc culturile și să învățăm împreună unii de la ceilalți”, ne-a spus prof. Nicoleta Giurgiu, coordonatorul proiectelor europene de la Colegiul Național elena Ghiba Birta.

În primele trei zile de când reunionezii au venit în România, activitățile s-au desfășurat la Lunca Mureșului. Ieri, în a patra zi, ei au petrecut întreaga zi la Arad, la Colegiul Național Elena Ghiba Birta, iar seara au avut o seară interculturală unde și-au prezentat fiecare particularități ale țărilor și au și degustat specifice culinare din cele două țări.

Astăzi, au plecat într-o excursie la Timișoara, pentru a descoperi cum arată și orașul vecin, iar weekendul îl vor avea liber pentru distracție și socializare, iar luni și marți vor avea activități la Zooland de la Mândruloc.

Marți fiind și ultima zi a șederii lor la noi în țară, va fi și cea în care se va organiza festivitatea de încheiere. Tinerii vor primi certificatele Youthpass și vor împărtăși concluziile experienței, urmând să se facă și planificări pentru călătoria pe care o vor face 11 elevi arădeni în Réunion, ca schimb de experiență. Ei vor pleca în luna ianuarie, urmând să fie însoțiți de două cadre didactice plus cei de la Eiva.

Un proiect menit să lărgească orizonturile tinerilor

Proiectul Erasmus+ la care au luat parte elevii la Arad și apoi vor continua să ia parte pe insulă este menit să le vină în sprijin, oferindu-le o oportunitate de a descoperi noi culturi și de a le lărgi orizonturile, a le îmbunătăți latura socială și de dezvoltare personală, printr-un mod în care ei nici nu conștientizează că de fapt învață. Să fie mai sociabili, mai prietenoși și să fie mai toleranți, să nu cadă pradă stereotipurilor sociale.

( o parte din elevii reunionezi și arădeni, distrându-se în centrul Aradului)

„Programul este menit să sporească conectivitatea între culturi și să înțeleagă ce înseamnă această conectivitate, ce înseamnă să vii într-o altă țară, să asculți o altă limbă, să încerci să o vorbești și să te conectezi cu oameni care vin dintr-o lume paralelă, pot să-i spui așa. Pentru că conceptul de cultură poate fi dus la un nivel foarte mare.

Noi ceea ce facem împreună cu partenerii noștri: creăm aceste oportunități de învățare prin programul Erasmus+, finanțat de Uniunea Europeană, pentru a oferi experiențe de schimb de tineri interculturale. În aceste experiențe ce se întâmplă? Folosim educația nonformală ca metodă, pentru a aduce tinerii la procesul de conectare, prin activități pe tematică culturală, participare activă, prin tematici cu valori europene care în mod normal nu se discută foarte mult în sistemul normal de învățământ. La școală învățăm anumite materii, să devenim oamenii de mâine, dar în același timp acest timp de învățare pe care îl oferim noi este pentru dezvoltarea personală ca individ. Și pentru dezvoltarea profesională, dar pot să spun că în materie de competențe sociale, în relații interpersonale. Ei toți sunt împreună, se distrează, se conectează, învață lucruri noi și apoi vine componenta foarte importantă: reflexia. Avem întrebări de reflexie, discuții active și conștiente despre ce au făcut, ce valori au descoperit, ce au învățat și cu ce rămân de acolo și cum se transformă ei pe viitor, după ce au avut o experiență de genul acesta”, ne-a spus Roxana Bărbilău, de la Asociația Eiva Arad.