Comunicat. Declaraţiile domnului primar Călin Bibarţ în emisiunea „Ghilea Show” din data de 15.12.2020, necesită câteva clarificări, care îşi propun o mai bună informare a concetăţenilor noştri.

1.În cadrul interviului, domnul primar acuza sindicatul şi sindicaliştii de la Filarmonica Arad, de lipsă de respect faţă de arădeni şi asta din cauza faptului că au cerut să li se respecte un drept prevăzut de lege. Afirmaţia este surprinzătoare şi înseamna că dacă cineva respectă legea, îi dispretuieşte pe concetăţeni. Nu am auzit să fie acuzaţi că dispreţuiesc cetăţenii, angajaţi ai altor instituţii aflate în subordinea autorităţii locale care au primit totuşi tichetele de vacanţă.
În continuare domnul primar spune că : „De comun acord cu toţi cei din structurile din primărie am hotărât să redirecţionăm banii spre alte probleme mai urgente”. De aici putem vedea că aplicarea legii este opţională pentru primărie şi acest fapt ţine doar de consensul realizat de „colegii din primărie”.
Şi în sindicat avem colegi ai căror membri de familie lucrează în prima linie a luptei anticovid. Ajutorul în cadrul acestui efort a fost făcut şi până acum de mulţi colegi şi probabil va fi făcut şi de acum înainte, dar când eşti generos, eşti generos în primul rând cu ceea ce poţi oferi singur. Dacă o faci din drepturile altuia este nevoie de acea minimă politeţe, sau dialog, în care persoana căreia i se confiscă nişte drepturi să ştie pentru ce face acest sacrificiu.

2.O altă afirmaţie care necesită o explicaţie este aceea prin care se susţine că această tăiere de buget s-a facut „ încă de la începutul anului”. Aşa cum era normal, în primul rând ne-am adresat instituţiei şi am întrebat dacă şi când se vor primi banii pe tichetele de vacanţă ( care sunt un drept acordat prin lege). Am primit din partea Filarmonicii o adresă cu nr. 811/20.10.2020. Din conţinutul adresei se poate constata că sumele au fost cuprinse şi aprobate în buget de la începutul anului şi comunicate Filarmonicii în luna iunie. La rectificarea bugetară care a avut loc în luna iulie, aceste sume au fost tăiate.

3.Trebuie să mai menţionăm faptul că niciuna dintre filarmonicile din ţară nu sunt finanţate de Ministerul Culturii, cu excepţia Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti. Toate celelalte sunt finanţate din bugetele locale. Din acest punct de vedere nu contează dacă oraşul este mai mare sau mai mic, legea care le guvernează este aceeaşi peste tot ( cu excepţia Aradului). Comparaţiile făcute cu filarmonicile din Timişoara şi Cluj nu îşi au rostul, având în vedere faptul că şi acestea sunt finanţate din bugetul local.
Dacă de drepturile artiştilor domnul primar a uitat, în schimb şi-a adus aminte de drepturile pe care le are primarul. „ Şi noi avem nişte drepturi ca angajatori”. Acesta a fost momentul cand s-a trecut la ameninţări mai voalate sau mai directe. Dacă de fiecare dată toţi primarii şi directorii care s-au succedat au dat vina pe acelaşi sindicat, nimeni nu a vorbit despre calitatatea managerilor aduşi la Filarmonică în urma unor concursuri ai căror câştigători erau cunoscuţi dinainte. Toţi aceşti directori au plecat în urma numeroaselor probleme avute cu legea . Despre aceste lucruri nu spune nimeni nimic. Doar sindicatul e de vină. E prea simplu ca să fie adevarat.

4.O altă neînţelegere pare să vină din definirea corectă a celor trei tipuri de activităţi. Munca la domiciliu, telemunca şi programul fracţionat. Din discuţie se poate constata că nu se întelege foarte clar cum se desfăşoară de fapt activitatea noastră. Descrierea corectă se află în OG.21/2007 actul normativ care explică clar modul în care se desfăşoară activitatea din instituţia noastră.
În încercarea de a simplifica lucrurile sindicatul a înaintat un memoriu, cu propuneri şi soluţii agreate la nivelul întregii Comunităţi Europene, atât la instituţie cât şi direct domnului primar. Se pare că nimeni nu le-a citit . O simplă lecturare ar fi înlăturat afirmaţiile false că cei de la Filarmonica „nu vor să lucreze” sau „vor să lucreze de acasă”. Încercările noastre, care s-au lovit de indiferenţa autorităţilor, arată bunele intenţii şi dorinţa noastră de a ne face datoria.

Lupta care trebuie dusă nu este cu sindicatele sau cu drepturile angajaţilor ci cu corupţia care macină instituţiile publice ,dintre care, unele s-au transformat în afaceri personale pe bani publici.
Noi am fost şi rămânem deschişi oricărui dialog şi din acest motiv am adresat constant invitaţii autorităţilor locale să vină la Filarmonică şi să constate realităţile din instituţie. Până acum, din partea autorităţii am auzit doar expresii de genul ”las’ că ştim noi ce-i acolo”. Noi nu ştim nici cine şi nici cum se informează autorităţile, dar angajaţii îşi doresc cu toţii un dialog real.