Miercuri, 4 noiembrie, de la ora 10, în Sala Regele Ferdinand a Palatului Administrativ va avea loc cea de a VI-a ediție a Simpozionului Internațional „Cultură și Civilizație Chineză. Dialoguri Româno-Chineze”, organizată de Forumul Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze. În cadrul evenimentului va fi prezentată cartea „China și România. Dialoguri între civilizații și schimburi culturale”, elaborată de către Ambasada Republicii Populare Chineze în România, respectiv 27 de lucrări înscrise.

Cartea va fi prezentată de către prof. dr. Diana Achim, director al Colegiului Naţional „Moise Nicoară”, iar moderatoarea evenimentului va fi  prof. univ. dr. Lizica Mihuţ, președintele Forumului Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze. Printre autori se numără și jurnalistul Special Arad, Lajos Notaros.

Atașată evenimentului a fost, inițial, și tradiționala expoziție de fotografie „Made in China”, realizată în colaborare cu Foto Club Pro Arad, însă din cauza restricțiilor date de pandemie, expoziția respectivă a avut loc în acest an mai devreme, în septembrie, la Sala Clio a Complexului Muzeal Arad.

Lucrările prezentate vor fi următoarele:

•  Ancuța Ardelean – „Festivalul Primăverii văzut prin ochii unei absolvente românce a Universității Beihang”;
•  Ioan Biriș – „Limbajul liniilor în Cartea transformărilor”;
•  Liliana Bran – „Coronavirus. Opinii din perspectivă medicală”;
•  Adrian Bucur – „China în paginile Flacăra Roșie”;
•  Georgiana Burcă – „Colaborare și prietenie româno-chineză în media”;
•  Doina Cheta – „SHEN KUA, un matematician în secolul al IX-lea”;
•  Alecu Chiriță – „Elemente de simbolistică ale picturii chinezești tradiționale”;
•  Alexandru Cioarnă – „Economia Chinei la timpul prezent”;
•  Carina Covaci – „Marele Zid Chinezesc, o aspirație personală spre autodepășire”;
•  Tabita Cristea – „Coronavirus și lecția pentru umanitate”;
•  Corina Crișan – „O posibilă strategie la Arad privind Medicina Tradițională Chineză”;
•  Ana-Maria Dragoș – „Coronavirus. Câteva modele umane”;
•  Paula Gherghina – „6 ani, studentă în China”;
•  Anton Ilica și Camelia Moler – „„Scriitorul contemporan chinez YU HUA și bucuria de a rămâne în viață (1993)”;
•  Ioan Matiuț – „Editura Forumul Româno-Chinez, important potențial de cunoaștere reciprocă”;
•  Dumitru Mărcuș – „Jadul, Piatra Raiului – giuvaerul poezii chineze”;
•  Augustin Mureșan – „Descoperirile arheologice la Chou-Kou –Tien prezentate într-o lucrare de istorie a comunei primitive”;
•  Lajos Notaros – „China sau înțelegerea imposibilului. scurt eseu despre diferența dintre înțelepciune și filosofie”;
•  Ramona Pencea – „Reziliența floarea de lotus a sistemului cognitiv chinez. Câteva repere”;
•  Viorica Popescu – „China văzută cu ochii sufletului”;
•  Ioan Popovici – „Devizele împăraților chinezi”;
•  Voica Radu-Călugăru – „China: o succintă istorie a scrisului și a tiparului”;
•  Emanuela Roșa Zah – „Câteva considerații privind scrierea în limba chineză”;
•  Gheorghe Schwartz – „Copy-ro și colaborarea literară româno-chineză”;
•  Mihnea Șimăndan – „Caligrafia în conștiința poporului chinez”;
•  Maria Tămășan și Petrușca Tămășan – „Kong Zi și Sun Tzu, repere contemporane”;
•  Ovidiu Toderici – „Câteva contribuții ale Chinei la dezvoltarea umanității”.