Recenta intervenție publică a europarlamentarului arădean Gheorghe Falcă, sub forma unui mesaj transmis pe facebook, a avut darul de a surprinde și, în egală măsură, de a stârni indignare. Să surprindă, în principal pentru că întregul mesaj este, de fapt, un fel de analiză despre sexul îngerilor în vremuri grele. Apoi, pentru că, după un model pe care l-a patentat în Arad odată cu prima sa înscăunare în fruntea Primăriei, toți membrii dinastiei politice pe care a întemeiat-o în Arad, s-au ferit, de-a lungul diferitelor lor mandate, să exprime vreo părere despre evenimentele tragice din municipiul sau județul nostru.

Și s-au întâmplat multe prin Arad – de la un atentat cu bombă, la bătaia administrată în plină stradă unei femei și, foarte recent, tragedia de pe Mureș, ca să amintesc doar trei dintre întâmplările care au stârnit multă emoție și îngrijorare printre cetățeni. Cu toate acestea, arădenii nu au avut parte de vreo părere din progeniturilor politice ale „țarului” Falcă, puși să conducă administrația arădeană, fie ca primar de municipiu, fie ca președinte al Consiliului județean ori ca prefect.

Ca să nu mai spun că victimele rămase în viață și familiile afectate meritau măcar câteva vorbe de consolare din partea celor care au ajuns în funcții și prin voturile lor, nu doar prin mașinațiunile pe care le-a condus – e drept, cu o dibăcie ce merita o cauză respectabilă. De altfel, nu doar progeniturile au tăcut, ci chiar și „tătucul”. S-a ascuns laș, într-o tăcere ce masca indiferența, cu aerul că ar fi copleșt de alte probleme, subsumate universalității și inaccesibile vulgului. În fapt, cu toții și-au arătat impotența managerială și micimea umană.

Nu mai insist pe această temă. A abordat-o în profunzime reputatul coleg Lajos Notáros, iar dacă n-ați citit până acum, vă invit s-o faceți acum: Jurnalistul Falcă despre cele două masacre din Serbia. Nimic despre tragedia de la Semlac

Mesajul europarlamentarului a avut, cum spuneam, și darul de a intriga, mai ales pe cei cât de cât familiarizați cu mecanismele puterii politice. În primul rând, pentru că a propus o temă de dezbatere în care responsabilitatea – pentru tragedia de la școala din Belgrad și, ca măsură preventivă („ex ante”!!), pentru a evita una asemănătoare la noi – este împărțită, frățește, de părinți și profesori. Atât. Cei de teapa sa, adică politicienii, n-au nicio treabă în opinia lui Gheorghe Falcă deși, știe foarte bine că politicienii sunt cei care decid totul în țara asta, de la numărul de posturi în grădinițe, la cel al parlamentarilor și de ministere.

Desigur, nici sieși nu și-a găsit vreo responsabilitate ca decident politic (despre responsabilitatea părintească nu discutăm), deși este chiar ultimul de pe lista celor ce trebuie scutiți de responsabilitate în Arad. În plus, se știe că tăcerea în chestiuni importante și lipsa de reacție în fața criticilor este politică de partid a liberalilor arădeni, instituită de președintele lor, Falcă.

Merită să privim cu atenție responsabilitatea profesorilor, dar nu neapărat pornind de la „analiza” făcută de Falcă în mesajul către națiune. Tot ce se întâmplă în sistemul de învățământ este controlat politic. Începând cu numirile de la Inspectoratele Școlare Județene (ISJ), continuând cu directorii de școli și grădinițe, apoi cu posturile personalului nedidactic, inclusiv a celor care ar trebui să asigure paza instituțiilor de învățământ. Toți trebuie să fie „de-ai noștri”. Evident, nici Aradul nu face excepție, iar domnul Falcă știe asta foarte bine.

Și, dacă tot s-a apucat să împartă responsabilități „ex ante”, de parcă ar fi picat dintr-o altă dimensiune, oare ar avea curajul să jure, cu mâna pe Biblie, ca un bun ceștin ce este și cu gândul la fata sa (pe care a pomenit-o dumnealui în postare), că nu s-a implicat în desemnarea conducerii ISJ Arad și a școlilor?

Ar avea curajul să jure, în aceleași condiții – că, în calitate de primar și președinte județean de partid i-a lăsat pe profesioniștii din învățământul arădean să lucreze după priceperea lor, inclusiv să adopte cele mai potrivite măsuri pentru disciplinarea elevilor, atâtea câte ar fi putut adopta în limitele unei legislații pe alocuri absurde?

Citiți și: Toți directorii de școli din Arad, invitați „cu nuiaua” deasupra capului, la o ședință organizată la cheful europarlamentarului Gheorghe Falcă

Și, pentru că veni vorba despre legi, oare de câte ori a încercat, în partid – unde deține o funcție la nivel național – să impună ruperea învățământului de politic? Niciodată. Pentru că i-a convenit, ca primar, să aibă „oameni de încredere” care nu-i puteau face greutăți, să zicem, la derularea unor contracte de lucrări, contractate cu firme „de casă”, oameni care să semneze devizele de lucrări fără să mai caute bețe în roțile calității lucrărilor și așa mai departe.

Totuși, este posibil să se fi schimbat câte ceva prin Arad de când s-a mutat cu serviciul la Bruxelles. Evident, moștenirea i-a rămas neafectată, așa că nimic nu se întâmplă la ISJ, prin urmare, nici la școli și grădinițe în afara dorinței partidului. Diferit ar putea fi, de exemplu, faptul că liceele au devenit o piață de desfacere a drogurilor, în plin avânt. Și nu doar în municipiu, ci și în județ, chiar dacă, firesc, municipiul este premiant în domeniu.

Desigur, așa ceva nu-i vor spune nici șeful Poliției, nici cel al Inspectoratului școlar. Este limpede că niciunul dintre cei doi nu are vreun interes ca o astfel de problemă să intre în dezbatere publică, fapt pentru care nici cazurile depistate și nici măsurile nu prea fac obiectul vreunei situații sau raportări. Și nici el nu va culpabiliza Poliția de vreme ce este artizanul numirilor la vârf din IPJ Arad. Ar însemna să-și critice protejații.

Au învățat și ei câte ceva de la politicieni. O stare de fapt care nu apare în raportări/informări/statistici sau apare la un nivel minim, e ca și cum n-ar exista. Cine controlează situația de fapt? Tot oamenii lor, deci s-a închis cercul.

Și totuși, dincolo de aiurelile debitate de europarlamentar, cine și cum asigură siguranța elevilor în școli și în jurul școlilor? Și cine-i apără de tentațiile sau presiunile la care sunt supuși elevii? Evident, nici părinții, nici profesorii, despre care a croșetat ideatic Falcă, nu pot face așa ceva, din considerente ce nici nu merită discutate.

Prin urmare, vine întrebarea firească pentru gânditorul Gheorghe Falcă: oare știa, înainte de a posta mesajul „analitic”, că Poliția este instituția care ar trebui să supravegheze zonele din proximitatea școlilor pentru a împiedica, de exemplu, vânzarea țigărilor, a alcoolului și a drogurilor?

Oare ar avea curajul să jure, în condițiile arătate, că nu s-a implicat niciodată în numirea în funcțiile de conducere a IPJ Arad a persoanelor „care trebuie”? Nu cred. Deși, la tupeul de care a dat dovadă de atâtea ori, nimic nu ne-ar mai putea surprinde.

A intoxicat aproape douăzeci de ani toate instituțiile locale ale statului cu otrava intereselor sale politice, iar acum când se văd tot mai pronunțat efectele otrăvii, încearcă să deturneze atenția de la adevărații vinovați.

A tăcut ca o rață mută în situațiile critice prin care a trecut comunitatea pe care a condus-o tot atâta timp, iar acum face „analize” ocolitoare, pornind de la tragedia de la școala din Belgrad, ca să încerce să arunce („ex ante”) responsabilitatea în afara razei sale de activitate.

Dictează și acum, de la 2000 de km distanță, conduita întregii administrații arădene, numește oameni în toate posturile cheie, controlează tot ce mișcă în actul decizional local și încearcă, în situații critice, să mute discuția într-o zonă în care se intersectează absurdul cu ticăloșia.

O combinație între dezbaterea „arzătoare” a teologilor creștini despre sexul îngerilor (puțin înainte de a cădea Constantinopole în mâna otomanilor),  și mai neaoșa expresie a non sensului: țara arde și baba se piaptănă. Pentru că non sens este orice discuție despre responsabilitate, în cazul unor evenimente tragice, care nu începe cu eliminarea ingerinței politicului în activitatea instituțiilor statului.

Altfel spus, jos labele de pe instituțiile statului!