Salvat, Zsolt Torok povestește cu groază: „S-a mișcat Everestul!”

    de Lucian Dănilă | 2 mai 2015, 3:21 PM | Știri Arad | Topic special

    0

    Știri Arad. Alpinistul arădean evacuat din tabăra de bază de pe versantul sudic al muntelui Everest, Zsolt Torok, a vorbit cu cei de la Adevărul despre clipele de groază prin care a trecut. Mărturisirea lui începe cu fraza: „S-a mişcat şi Everestul!”

    „Tabăra 2 a Everestului la 6500 de metri. Era o zi cu nori şi ceaţă, nu vedeam nimic! Decizia a fost luată ca să stăm încă o zi la aclimatizare. Eram doar noi doi cu Iustin Ionescu şi făceam apa, mâncam forţat că orice avea un gust ciudat inclusiv ciocolata, era greţoasă. Acasă mâncam slănină cu ceapă şi pâine bună de Pecica, însă aici slănină fără ceapă şi fără pâine ..,încercaţi cum e …La un moment dat s-a mişcat ghețarul odată şi apoi încă o dată iar a treia oară a fost şi mai groaznic. Nu ştiam ce să fac cu acest fenomen şi încercam să dau explicaţii puerile. Era ceaţă şi nu se vedeam nimic.  La un moment dat am văzut cum fug oamenii şi strigă unii la alţii iar un nor imens de avalanşă venea spre ei. Am mai trăit asta la Nanga Parbat şi era sa mor”, scrie Zsolt Torok pe contul său de facebook.

    „Simţeam amarul în gură de la adrenalină şi îmi bătea inima mai tare ca niciodată.  Mă întrebam «să stau în cort sau mai bine pe afară» . Mă gândeam că dacă rămân în cort nu văd de unde mă va sufla avalanşa, dacă rămân afară voi vedea cu ochii cum mă înghite. Am decis că înăuntru e mai bine. Am aruncat totul înăuntru şi oala cu apă de am şi udat prin cort spre supărarea lui Iustin, şi am închis fermoarele. Am aşteptat impactul. Tremuram, dar nu s-a întâmplat nimic şi a trecut. Am încercat să aflu de ce s-a mişcat gheţarul, dar nu am reuşit. A doua zi am ajutat nişte şerpaşi să găsim drumul către Tabăra 1 pregătit fiind de un duş în tabăra de bază, de somn şi de recreere. Eram foarte obosit pentru că am cărat rucsacul greu, am făcut aclimatizare de o săptămână şi eram sub presiunea atât a timpului, cât si a mizei mari. Ştiam că am nevoie de mai multe zile să mă refac şi pe de altă parte am colectat ceva virus. În Tabăra 1 am aflat de toată nenorocirea din bază şi de moartea lui Thom. De atunci totul a luat o întorsatură urâtă. Cu siguranţă toate momentele grele se depăşesc, totul e o chestiune de timp. În timpul în care am stat în tabăra de bază cam de trei ori pe noapte am sărit din cort din cauza avalanşelor, iar de două ori am şi văzut cât de mari erau. Oamenii strigau disperaţi, dar puterea lor a fost mică şi nu au mai lovit tabară de bază”, mărturiseşte Zsolt pe rețeaua de socializare.

    zsolt 1

    „La Nanga Parbat, la 12 noaptea împreună cu bucătarul Khazim am trăit coşmarul unei avalanşe care ne-a spulberat Tabară de Bază, nu a murit nimeni însă tot ce aveam a zburat la peste 300 de metri. Menţionez că Tabăra de Bază este cel mai sigur loc pe munte”, spune el.

    „Trăiască facebook-ul!”

    „În avalansa am pierdut telefonul si implicit toate numerele de telefon. Astfel imi cer scuze ca in urmatoarea perioada nu voi suna pe nimeni pur si simplu din motivul ca nu am numere. Cand voi ajunge acasa voi incerca sa imi refac baza de date. Pana atunci ….traiasca Facebookul”, a postat Zsolt.

    „Eram în liga cea mai bună”

    „Colegul lui Thom, Woody, cameramanul, un om care viseaza toata aparatura cu ochii deschisi. Simplul fapt ca am avut privilegiul sa stau alaturi de astfel de oameni m-a imbogatit mult. Eram un mic nucleu pe acolo impreuna cu ceilalti si sunt comvins ca am fost cea mai buna echipa din tot BC-ul .

    Dan Mazur nu stiu cum a facut dar a adunat de pe mai multe continente oameni foarte faini ,din Australia, Noua Zelanda, America, Finlanda, Scotia… Eram asa de sudati încat tot timpul găseam motive sa ne batem un pic pe spate sau sa ne imbratisam. Acum am inteles de fapt am transmis in permanenta energie unu celuilalt.

    Seara ne uitam la cate un DVD ,am inceput cu o prostie de film Chave ,iar dupa aceea faceam misto in fiecare seara ca la ce ne uitam?

    La Chave 2,3,4,5 asa treceau serile era frig dar noi eram veseli .

    Woody la plecare a scos tequila lui care era din cea mai buna calitate, veche si afumata. Expeditia noastra nu era de lux, nici corturile, nici mancarea insa uitandu-ma la colegi știu ca eram in liga cea ai buna”, scrie Zsolt.

    zsolt 2

    Cuvinte pentru Thom, prietenul decedat pe munte

    „Îmi amintesc cand l-am cunoscut pe Thom. Era vreme rea,frig și tocmai am ajuns în Tabăra de Bază. Thom mi-a zambit, s-a prezentat si am simtit din primul moment caldura si prietenia din partea lui. Fata lui brazdata trecuta prin multe, imi dezvaluia despre minunata lui viata, calatorii, filmari, filme documentare, pentru ca el de fapt era directorul proiectului, un film documentar despre viata in tabara de baza si cum s-a schimbat totul acolo.

    I-am povestit lui si prietenilor lui despre Romania si despre ambitiile mele sa ajung pe Everest si despre poveștile mamei mele cu care mă ținea toata copilaria despre Everest. Thom atat de interesanta a gasit povetea mea incat mi-a luat un interviu. Seri intregi povesteam despre filmari ,ma chema afara sa imi arate incadrari ,si ca un copil se bucura de un cadru prins, lumina si tema… Am povestit multe cu el si il simteam atat de aproape. Am plecat in sus si ne-am imbratisat tare asa cum fac doi barbati cand unul dintre ei se afla in pragul unei mari aventuri.

    Thom mi-a urat succes si ca un tata grijuliu imi spunea ai grija Zsolt de tine te rog…

    În ziua avalansei Thom vroia sa urce cu echipa pe Khumbu Ice Fall, iar sotia lui a spus sa nu se duca pentru ca e prea periculos si mai bine ramane in Tabara de Baza. Corpul lui Thom a fost gasit la cateva sute de metri de unde era instalat cortul lui, iar cortul meu era la 3 metri de cortul lui. A fost luat de suflul avalansei cu cort cu tot. Dupa ce am revenit in BC am umblat pe ghetar sa mai caut obiecte poate gasesc ceva, de fapt cautam pantofii mei printre altele. La aproximativ 1 kilometru de tabara am gasit un card micut in caz de urgenta de la Global Reschiu iar titularul era Thomas Thaplin.

    Nu pot sa cred ca Thom nu mai e si singurul lucru care ma consoleaza este ca el a vazut lumea, a avut o viata asa de faina, a vazut lumea prin teleobiectiv si a aratat lumii intregi ce a vazut el prin acel teleobictiv.

    Astfel ma gandesc la citatul de la cabana Gentiana „nu ma intereseaza anii din viata ta insa ma intereseaza viata din anii tai”.

    thom

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    6 + 8 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.