Un dezastru de proporții s-a produs duminică în India, unde peste 100 de oameni și-ar fi pierdut viața, după ce o bucată dintr-un ghețar s-a rupt, a căzut peste un baraj și a provocat o avalanșă de praf, roci şi apă. Valul înalt de zeci de metri a spulberat tot ce i-a stat în cale.

Victimele sunt muncitori care lucrau la proiectul unei hidrocentrale din apropiere, precum şi localnici aflaţi pe malurile râului în timp ce căutau lemne sau îşi supravegheau animalele. În urma catastrofei, mai multe localități au fost evacuate. Statul unde a avut loc tragedia, situat în Munţii Himalaya, se confruntă des cu inundaţii, viituri şi alunecări de teren.

Experții în fenomene extreme avertizează că, în viitorul apropiat, trebuie să ne așteptăm la o topire a ghețarilor tot mai accentuată, din cauza încălzirii globale.

„Din cauza creșterii temperaturii medii globale, asistăm la topirea acestor ghețari, dar fenomenul care s-a întâmplat acum este puțin deosebit, pentru că este foarte greu de prognozat. Este și el asociat schimbărilor climatice, pentru că în afară de bucata de ghețar care se desprinde, în spatele ei de obicei este apă, vorbim de un lac glaciar. Oprirea apei din acest lac glaciar este făcută de obicei în mod natural, e un baraj natural de gheață, de eroziuni, de roci care sunt adunate de-a lungul timpului. În regiunea respectivă avem precipitații intense, alunecări de teren și e posibil ca acel baraj natural să se fi rupt și atunci toată apa, bucăți de gheață, să fie transportate în aval și să producă astfel de evenimente”, a explicat la Digi24 Bogdan Antonescu, expert în fenomene meteo extreme.

Evenimente greu de oprit, accentuate de schimbările climatice
„Evenimentele de acest tip nu neapărat sunt foarte rare, dar au un impact foarte mare și sunt greu de prognozat, pentru că e greu să știm când acel baraj natural se va rupe”, a adăugat Bogdan Antonescu. „Dar acum, pentru că avem și schimbări climatice, e posibil să adăugăm, de exemplu, mai multă apă în lacul respectiv și atunci să forțăm barajul, sau mai multe precipitații, în afară de alunecările de teren”, a arătat expertul.

„O astfel de avalanșă este foarte puternică și depinde foarte mult de cantitatea de apă care este în amonte acumulată, de bucățile de gheață, de felul cum se desprind ele, dar e destul de puternică ca să distrugă un baraj artificial și atunci toate lucrurile sunt accentuate. Inundațiile acestea rapide sunt accentuate și de apa care se afla în acel lac. Deci, lucrurile sunt destul de greu de prognozat, la fel și amplitudinea fenomenului”, a subliniat Bogdan Antonescu.

„Pentru a preveni astfel de catastrofe, e greu de pus un baraj, mai spune expertul. „Bănuiesc că se pot face și lucruri de genul acesta la o scară locală, dar la scară mare, trebuie făcute studii amănunțite cu ce se întâmplă în zona respectivă. Ar trebui studiat an de an de către echipele de cercetători ce se întâmplă, când există condiții ca acel baraj natural să se rupă. Măsuri locale pot fi luate, de pildă să nu construiască locuitorii din zonele respective case în apropierea râurilor ce ar putea fi inundate de ruperea unui astfel de lac glaciar, dar protecții pentru acest gen de evenimente sunt greu de realizat”, a insistat expertul.

Citește continuarea AICI