Tot mai aproape de a fi realizat, sensul giratoriu de la Vladimirescu, cel care facilitează accesul către noul supermarket Lidl și abia mai apoi în cartierul Via Carmina este unul dintre cele mai elocvente exemple de cum se administrează o lucrare și pentru cine.

Sensul giratoriu de la Vladimirescu a fost adus în discuție de autorități, doar la presiunea cetățenilor din Vladimirescu, sătui de accidentele mortale care se petreceau cu regularitate, dar și de cei care stau în cartierul rezidențial Via Carmina, aceștia fiind nevoiți să ocolească o bună bucată de drum prin localitatea arădeană pentru a ajunge acasă.

Ne punem întrebarea simplă: „Dacă nu ar fi venit un investitor privat, în cât timp s-ar fi realizat sensul giratoriu de către autorități?”.

Răspundem tot noi, dat fiind faptul că în urmă cu nu mai puțin de patru ani se discuta de crearea unor benzi de accelerare care să deservească intrările la cele două cartiere, realizarea unui sens giratoriu ar fi fost posibilă peste mulți, mulți ani. Să nu uităm că pasarela de la CET împlinise 12 ani până să fie terminată, de cealaltă nu mai vorbim.

Să revenim la scopul acestei știri. Știrea este că finalizarea sensului giratoriu va atrage cu sine anumite restricții de trafic pe DN7, dar pentru puțin timp, aproximativ patru zile. Se va circula alternativ, circulația fiind dirijată prin piloți de trafic.
Perioada în care va fi afectat traficul rutier este preconizat la 2-3 zile, lucrările urmând sa înceapă azi sau mâine în funcție de condițiile meteo. Ulterior, traficul se va relua în condiții normale.

Având în vedere „muntele de bine” pe care acest sens giratoriu îl va face sutelor, poate chiar miilor de șoferi care trec zilnic pe acolo, nu putem totuși să nu îmbrăcăm și costumul „avocatului diavolului” aici și să ne întrebăm: „Având în vedere că la nici 50 de metri de intrarea către Via Carmina este intrarea către celălalt cartier rezidențial Europa, nu se putea realiza sensul acolo, pentru a-i deservi și pe ceilalți locuitori? De ce nu s-a putut?”.

Răspunsurile sunt destul de simple. Investiția este una privată. Banii vin de la Via Carmina și Lidl, cei din Cartierul Europa rămânând pe dinafară în acest subiect, fiind „pedepsiți” într-un fel de dezvoltatorul Cartierului Europa. Știm ce spunem, deoarece realizarea unui sens giratoriu acolo există cu mult înainte ca cei de la Lidl să știe că vor achiziționa un teren în zona respectivă. Pe atunci, discuțiile între autorități și dezvoltatori (împreună cu cei de la Via Carmina) au ajuns să fie mediate chiar de Prefectură. Medieri la care am fost și noi prezenți. Medieri care s-au încheiat cu un eșec, cererile exprimate de dezvoltatorul Cartierului Europa fiind considerate nefezabile pe atunci.

Facem un pas în spate și privim din perspectivă. Singura șansă a celor care locuiesc în Cartierul Europa de a avea un acces la drumul național și invers în condiții de siguranță, este o investiție privată, indiferent de ce natură. După cum a declarat primarul din Vladimirescu colegilor de la aradon:

„CFR are deja un proiect pentru realizarea unui viaduct peste calea ferată care se intersectează cu drumul naţional. Acest viaduct va avea şi o bretea care va asigura legătura cu Europa, în zona drumului care merge acum spre baza sportivă şi zona de servicii. Din câte ştiu, acest proiect are deja finanţare”, a spus primarul.

Pentru realizarea viaductului, vor mai trece însă ani buni, admite edilul, care spune însă că mai există două proiecte de trafic în zonă: „Vor fi realizate două sub-traversări, două pasaje pe sub calea ferată”.

Considerăm că acestea sunt sforăituri politice. Fără a-l jigni pe primarul Mihai Mag, considerăm că istoria ne învață să nu luăm de bună orice vorbă. Și putem învăța și din prezent, iar acesta este unul cât se poate de edificator: Via Carmina are sens giratoriu, Cartierul Europa nu. Dublu standard în ceea ce privește „grija” manifestată subit de retailer, care până la urmă își protejează propriile interese (cum e și normal, de altfel!), asemeni dezvoltatorului Cartierului Europa care nu a reușit să ajungă la un consens la medieri, un lucru absolut anormal și de condamnat, având în vedere că la mijloc este vorba de siguranța și viața oamenilor care locuiesc acolo.