Sincer, n-am înțeles defel recenta înmatriculare în flota terestră a Primăriei-PNL Arad a celui care, până mai ieri dădea de pământ cu conducerea liberală arădeană și devoala metehnele și acțiunile de fațadă ale acesteia. Iată doar câteva exemple de vorbe public lansate de actualul viceprimar al Aradului, din trecutul nu foarte îndepărtat. „Din nou, administraţia Falcă nesocoteşte voinţa arădenilor şi încearcă să impună o soluţie absurdă pentru Piaţa Catedralei. La fel de legat la ochi pare a fi şi viceprimarul Bibarţ care preia tipul de discurs dezarticulat al „titanului din Brad” (…) Aceşti politicieni nu fac nimic fără motiv (…). Da, clar că toată echipa are interese de ordin financiar pentru a genera această nouă mascaradă (martie 2017)”. Cine s-o fi schimbat între timp: Falcă („Acest personaj de tristă amintire, care va rămâne în istoria Aradului cu numele de Falcă Demolatorul”, cum îl numea Cheșa în august 2017), Bibarț (despre care același Ilie Cheșa spunea în urmă cu câteva luni că „ne oferă zilnic show-uri care au ecou în toată presa națională, cum e deja celebra aprindere a bradului de Crăciun în luna lui Cuptor. În aceeași categorie intră și plimbările cu trotineta sau rondurile de seară, spectacole de zi cu zi care nu rezolvă problemele arădenilor”) sau chiar actualul viceprimar numărul doi (în ordinea sosirii)?

La fel de sincer spun că nu voi înțelege această mișcare maf…, politică, decât dacă Ilie Cheșa se va înscrie, oficial, în PNL. O astfel de mișcare va fi de înțeles – și, aș zice, chiar de așteptat, nu neapărat și de acceptat, în condiții normale –, ar fi ca o reîntoarcere la matcă. Dacă însă, prin absurd, nu s-ar întâmpla, înseamnă că domnul Cheșa n-a urmărit altceva decât o spectaculoasă sinucidere politică. Pentru că, este destul de greu de crezut că va mai avea încredere în el cineva din PSD după ce-a trădat prin negocierea pe persoană fizică a funcției de viceprimar. Pe de altă parte însă, este la fel de greu de crezut că va avea o viață ușoară în PNL, chiar dacă se va bucura de ocrotirea lui „Falcă Demolatorul”. Sunt acolo niște hiene, brune, pătate, dungate, cu care nici leii nu se pun…

Totuși, nu pare a avea altă cale. Mai ales după ce se va pronunța divorțul la vârf între PSD și ce-o mai rămâne din PNL. Ideea sinuciderii politice, voluntare sau accidentale, cade pentru că nu i-ar folosi la nimic. Dacă voia să iasă din politică, o făcea pur și simplu, fără scandal, fără trădări cum a fost acel vot în CLM care a destabilizat PSD Arad. Și, cum dumnealui nu a lăsat niciun moment impresia că ar fi capabil să facă ceva fără un anumit folos, așteptăm să-i vedem următoarea mișcare. Deocamdată, a mișcat un nebun în fața șefului (ăla, de-i spunea „Demolatorul”, iar acum este șeful cel mare) și în spatele calului (chiar, oare cum îi spune acum lui Bibarț: Bibi sau, așa, simplu, colegial, „șefu”?). Periculoasă și negândită (de el) această mișcare. Probabil însă a gândit-o altcineva, același care „îl va sinucide” cu prima ocazie în care Ilie Cheșa se va dovedi nefolositor.

Oricum, tot ce s-a întâmplat în ultimele zile cu și în jurul lui Ilie Cheșa a fost ca o tăietură de lamă: iute, precisă și surprinzătoare. Pentru unii, cu siguranță a fost și dureroasă, dar nu trebuie să ne facem griji pentru că tot ce gravitează în jurul politicii este din „carne bună” care se vindecă repede.

Tot ca o tăietură de lamă, ceva mai boantă însă, a fost intrarea în pită, cum se spune, a noului viceprimar. Așa, fără încălzire, a intrat direct la joc cu driblinguri și deposedări, cu centrări și lovituri cu capul, cu pase filtrante și demarcări, toate făcute în același timp și numai de el. Altfel spus, nici nu s-a uscat cerneala simpatică pe adeziunea la PNL, că viceprimarul a și dobândit deprinderi liberale. A început cu postările sforăitoare („mi-am propus ca în fiecare zi să fiu printre oameni, pe străzi, pentru că o administrație eficientă nu se poate face doar din biroul de la primărie”), a continuat cu pozele „printre oameni”, care musai sunt muncitori cu lopata sau ciocanul, poze făcute în „plină vâltoare” pentru a scoate în evidență competențele depline ale eroului principal… Încă nu a învățat gesturile mari, de lider care transmite „încredere și siguranță” bieților muncitori aflați în totală confuzie profesională până a ajuns el la fața locului. Mai are timp să învețe, că „profesori” are destui în PNL și-i cunoaște foarte bine, că astfel nu putea vorbi despre ei când era doar consilier municipal. Și, pentru că veni vorba, parcă era mai simpatic atunci decât acum când se uită la oamenii ăia cum toarnă asfalt sau pun pavele, ca la o poartă nouă ca funcția.

Ei, dacă tot ne-am ales cu încă un specialist în tot ce nu s-a pregătit să fie – să nu mai spună cineva că la umbra lui Falcă n-a crescut nimic, ca sub un nuc, pentru că, iată, a crescut încă un drumar! – și dacă tot îi place să umple fleaura, să-i arătăm și noi ce-am văzut după un „rond” de cel mult o jumătate de oră în zona așa-zis comercială (pe strada Aurel Crișan), în zona blocurilor ANL și pe o parte din Faleza Mureșului.  Terenuri „împădurite” de vegetația netăiată de cine mai știe când (primarul umblă și el fleaura, dar noaptea și nu vede decât ce vrea). Tot pe strada Aurel Crișan se vede cum a fost înghițit de vegetație singurul trotuar din zonă – profit de ocazie și îl invit pe noul viceprimar să fie „între oameni”, pe această stradă, în zilele de lucru, înainte de ora 7, când va avea ocazia să vadă cum este să fii șofer printre pietoni, dar și pieton printre mașini. Iar iarna, când e și zăpadă, atmosfera este cu adevărat înălțătoare pentru că oamenii aceia chiar știu să ureze „celor din Primărie” multă, multă… sănătate.

Apoi, după ce se mai luminează și scapă de „binecuvântările” oamenilor (dacă-l recunosc) se poate uita la terenurile acelea „împădurite”. Sunt urâte și pătează de prea multă vreme imaginea de oraș îngrijit pe care a avut-o Aradul.

Iar de acolo, e doar un pas (cu mașina) până la Faleza Mureșului. Iar dacă se intră pe aleea ce desparte parcul de casele sau ce-or fi construcțiile alea, nu se poate să nu apară întrebarea firească: ce caută ele acolo? Și, dacă tot au fost construite (cu autorizație?), de ce nu sunt obligați proprietarii să asigure măcar un aspect salubru, dacă nu îngrijit? Cine să-i oblige? Subalternii primarului și celor doi viceprimari, că așa e normal și legal! Parcul – frumos de altfel – poate fi lăsat în dreapta, pentru o mai bună vizionare a porțiunii de faleză înghițită și ea de iarbă „seculară”. Și, da, se poate arunca o privire spre toaletele amplasate în zonă. O privire scurtă și un gând de mulțumire adresat celor care ne obligă să purtăm mască… Fotografiile pot fi privite îndelung de proaspătul viceprimar și cu luare aminte la cuvintele comunicate de domnia sa în luna iulie 2021: „Vedem în ultimele luni doar acțiuni de imagine, din partea celor care vremelnic conduc Primăria Aradului”. Sigur, le pot privi și alți amatori de ronduri, cu aceeași luare aminte. Poate vor înțelege toți trei (plus alți mari și falnici gospodari pe care n-am să-i mai numesc acum) cât de păguboasă pentru oraș este aroganța de a crede că se pricep la toate – să fie clar: nu poți controla ceva ce nu cunoști! –, de a nu-i pune pe angajați la lucru și de a-i verifica pe ei, nu pe muncitorii care toarnă asfalt, de exemplu, de a nu ști să fii conducător, administrator, manager, ci activist. Simplu și toxic activist, trăitor în lux, din lozinci ieftine și vorbe goale. Activist care confundă funcția de primar sau viceprimar cu cea de diriginte de șantier (de altfel, pentru fiecare lucrare de genul celor vizitate de viceprimarul Cheșa există plătit un diriginte de șantier). Activist îndreptățit de propriul orgoliu să creadă că poate da „indicații prețioase” în orice domeniu, că prezența sa la fața locului „însuflețește masele de muncitori”. Activist incapabil să înțeleagă și, mai ales să accepte că incompetența naște frica de a-i lăsa pe specialiști să lucreze și să răspundă, iar de aici până la „ronduri” de zi sau de noapte nu este decât un pas. Pe care l-a făcut cu aplomb și noul viceprimar, fapt pentru care primește de la noi o BILĂ. Neagră!