Ecce homo! Toth Csaba, prefectul nostru a dat semne vădite de viață prin prezența, trupească cel puțin la un eveniment public prilejuit de inaugurarea unei investiții în municipiu. Asta, după absența sa îndelungată din viața Aradului, observabilă din orice colț al Aradului. O vreme am crezut că…, Doamne ferește! Sincer mă bucur că-i bine, așa că nici nu mai contează ce căuta la acel eveniment. O fi vrut să prindă din primele rânduri oferta de televizoare.

Sigur, domnia sa a mai ieșit din casă și cu ocazia Zilei Armatei, dar asta nu se pune. Pe de o parte a fost sarcină de serviciu, iar pe de alta, a fost cu câteva zile înainte de inaugurarea despre care vorbeam, deci a fost un fel de încălzire.

Absența, un nimic bun de inaugurat

Ciudat însă, președintele CJA, Iustin Cionca a ratat ocazia de a absenta. Este clar că nu s-a dus bucuros la un eveniment ce avea printre protagoniști pe doamna Bibarț și pe primarul consort Călin. Care, se știe, sunt marii „prieteni” din Arad ai președintelui CJA.

Apoi, este de notorietate locală și națională înclinația domniei sale pentru inaugurări de „lucrări în absență”. Adică, neîncepute, inexistente. Inaugurări a nimicului. Și-așa ajungem tot la prefect și îndelungata sa absență care tot către nimic trage. Unul mai puțin fastuos decât cel de la Livada, dar bun de inaugurat înainte de anul multor alegeri.

Altfel nu ne explicăm prezența domnului Cionca la eveniment. Totuși, e greu de crezut că i-a propus primarului să facă împreună rondurile…

Glumim noi, dar prestația celui care reprezintă Guvernul României în Arad ne îndeamnă la seriozitate și reflecție. Faptul că este discret, că nu apare în presă cu și fără rost, așa cum fac alți oameni politici, este de apreciat. Dincolo de această notă de seriozitate și discreție, rămâne însă un mare gol și nu prea avem cu ce să-l umplem.

Nu întâmplător l-am comparat cu alți oameni politici. 4 martie 2021 a fost ultima zi în care prefecții și subprefecții au făcut parte din categoria înalților publici. Din ziua următoare au devenit funcții de demnitate publică. Cu siguranță, numirea domnului Toth Csaba exact în 4 martie 2021 nu are nicio legătură cu această măsură stabilită prin OUG 4/2021.

Schimbarea „încadrării” prefecților a însemnat în primul rând o normalitate, aceștia putând fi membri de partid, ca orice membru al guvernului pe care, de altfel, îl reprezintă în plan local. Înainte de această modificare legislativă, prefecții și subprefecții, fiind înalți funcționari publici, erau obligați să demisioneze din partidele care i-au susținut pentru numire și care le acordau și după numire sprijin politic.

Un fel de spectacol de teatru pe care îl jucau în fața cetățenilor, în care mimau „independența politică”. Așa cum, de altfel, fac și președinții după alegeri.

Pe de altă parte, funcția de demnitate publică îi conferă titularului o anumită greutate a discursului și a poziției publice, o autoritate ce se poate impune fără să fie nevoie de altă „forță de convingere”.

Păstrând proporțiile și măsura, putem compara condiția prefectului cu a președintelui care, în anumite situații mai speciale își expune părerea ce devine, dacă nu „literă de lege”, măcar o direcție de acțiune pentru ceilalți. Excepțiile de la această regulă nescrisă a vieții politice nu fac cinste clasei politice, dacă nu din alte considerente, măcar din acela că președintele este singura autoritate centrală aleasă prin vot direct de cetățeni.

Desigur, această autoritate implică și o responsabilitate publică pe măsură. Prin urmare, prefectul nu are voie să fie absent din viața colectivității în care reprezintă guvernul. Nu are voie să nu-și expună părerile în legătură cu evenimentele majore care se petrec în acea colectivitate. Nu are voie să nu observe și să nu ceară public explicații atunci când colectivitatea este bulversată de activitatea neconformă a unor instituții publice din zona de competență a prefctului.

Evident, prefectul nu este o instanță și nu este chemat să judece sau să „facă ordine” nici în municipiu sau județ, nici în instituții care nu-i sunt subordonate. Însă, prefectul este o autoritate și trebuie să se comporte ca atare.

Prefectul nu are voie să se ascundă de probleme, să tacă, să nu aibă nicio reacție atunci când comunitatea este afectată de activitatea unor instituții locale, indiferent în subordinea cui s-ar afla.

O autoritate mută, absentă, dezinteresată

Îl informăm pe domnul prefect că într-una dintre instituțiile cu mare vizibilitate în municipiu s-a întâmplat, în urmă cu aproape patru luni, un eveniment tragic și, deopotrivă, scandalos, un „om al străzii” a fost omorât în bătaie, în sediul Poliției locale Arad. E drept, omul a murit la spital, dar faptele s-au petrecut în 14 iulie, după vreo trei luni de tărăgănare prin IPJ, Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad și Serviciul de Medicină legală. Prefectul nostru a rămas mut ca o lebădă, de parcă evenimentele s-ar fi întâmplat în Patagonia .

Dar, cum ar avea o părere despre cele întâmplate în alte instituții, dacă a tăcut și când a fost vorba despre unele fapte care s-ar fi putut întâmpla în instituția pe care o conduce. Noi l-am întrebat, dar la fel de bine puteam trimite întrebările lui Moș Crăciun, în Laponia.

Citiți aici:   Pe cine vizita Teodora Ciunta la Prefectura Arad, de dimineața până seara

Îl mai informăm pe domnul prefect că în municipiul Arad, în condițiile unui trafic infernal în zona centrală, două străzi au fost închise pentru a face loc unor terase. Totul s-a făcut „cu acte în regulă”, cu avizul Comisiei de sistematizare a circulației și prin Hotărâre de consiliu care a primit avizul de legalitate de la Prefectură.

Cetățenii Aradului sunt interesați de argumentele care au stat la baza adoptării acestor hotărâri. Nu și prefectul Aradului, de parcă ar fi fost vorba despre două drumuri din deșertul Gobi .

De altfel, știm că dumnealui nu este interesat de felul în care sunt avizate hotărârile consiliilor locale din județul Arad. Asta, deși aceasta este una dintre principalele sale atribuții legale. Așa se face că sunt avizate hotărâri ilegale, care primesc însă, cu voioșie avizul de legalitate de la Prefectură.

Citiți aici un exemplu: Kakistocrația din Prefectura Arad și ilegalitățile pe care le avizează

Iată doar câteva motive pentru care multă lume consideră că această instituție ar trebui desființată, pentru că în loc să vegheze la respectarea legalității, tace complice și, mai grav, închide ochii la ilegalitățile votate în consiliile locale.

• Prefectura Arad reacționează la articolele din Special Arad