Polițiștii de imigrări, cu sprijinul organizațiilor internaționale și nonguvernamentale, organizează, în această săptămână, la nivelul celor șase Centre Regionale de Proceduri și Cazare a Solicitanţilor de Azil, sesiuni informative, competiții sportive, drumeții și alte activități cultural artistice și recreative pentru a marca Ziua Mondială a Refugiatului. Scopul acestora este de a  promova cunoaşterea şi respectarea diversităţii culturale, etnice, lingvistice, sociale şi a valorilor democratice.

Marcarea acestei zile reprezintă, totodată, un moment de reflecție asupra provocărilor și eforturilor derulate de toți actorii implicați în vederea identificării unor soluții durabile la problematica refugiaților.

An de an, la 20 iunie, Ziua Mondială a Refugiatului celebrează curajul şi rezistenţa a milioane de persoane, femei, bărbaţi, copii, mame şi taţi, forţate să-şi abandoneze casele din cauza conflictelor şi abuzurilor asupra drepturilor omului. Unii dintre aceștia ajung în țara noastră, în căutarea unui  loc care să le ofere protecție și în care să-și reclădească o nouă viață.

Ziua Mondială a Refugiatului reprezintă un prilej de conștientizare a situației milioanelor de persoane deplasate forțat din cauza conflictelor. Marcarea acestei zile reprezintă, totodată, un moment de reflecție asupra provocărilor și eforturilor derulate de toți actorii implicați în vederea identificării unor soluții durabile la problemematica refugiaților.

Anul acesta, pentru a marca această zi, Inspectoratul General pentru Imigrări organizează pentru comunitatea de refugiați din centrele aflate în administrare, o serie de activităţi menite să promoveze cunoaşterea şi respectarea diversităţii culturale, etnice, lingvistice, sociale, precum şi a valorilor democratice.

Astfel, în cele șase Centre Regionale de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil din București, Timișoara, Galați, Rădăuți, Maramureș și Giurgiu, cu sprijinul organizațiilor internaționale și nonguvernamentale, se vor organiza sesiuni informative, competiții sportive, drumeții, activități cultural artistice și recreative, ce prilejuiesc familiarizarea cu valorile, tradițiile și obiceiurile românești.

***

Începând cu 4 decembrie 2000, prin Rezoluţia 55/76, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a decis să onoreze destinele a milioane de oameni care, forţaţi de conflicte violente sau diverse forme de persecuţie, îşi părăsesc locul natal pentru a urma drumul refugiului.

Garantarea acestor drepturi derivă din Convenţia de la Geneva din 1951 şi Protocolul de la New York din 1967, instrumente internaţionale pe care România le-a ratificat în anul 1991. De asemenea, anul acesta se împlinesc 30 de ani de la aderarea țării noastre la Convenția de la Geneva prin adoptarea Legii nr. 46 din 1991.

După această dată, ţara noastră a început construirea treptată a unui sistem naţional de azil, în concordanţă cu obligaţiile asumate la nivelul comunităţii internaţionale și, totodată, ne-am exprimat solidaritatea față de statele europene care se confruntă cu aflux de migranți, contribuind la eforturile internaționale de relocare a acestora.

În complexitatea fenomenului migraţiei există o distincţie clară între migrant şi refugiat. Migrantul alege să plece din ţara de origine, temporar sau definitiv, din motive de ordin economic, familial, social sau cultural, iar refugiatul este forţat să-şi părăsească ţara natală, de cele mai multe ori, din cauza unor stări conflictuale.

De altfel, în cazul refugiaţilor, statele au obligaţia să le ofere protecţie împotriva returnării în ţara de origine, acces efectiv şi neîngrădit la procedura de azil, precum și asistenţă materială, medicală și socială.

Conform datelor statistice, din anul 1991 și până în prezent, peste 46.626 de persoane au solicitat azil în România, fiind originare din aproape 67 de state ale lumii. La sfârșitul lunii mai 2021, în evidențele instituției sunt înregistrate 3701 de persoane beneficiare a unei forme de protecție care aveau un drept de ședere pe teritoriul României.