Pe ce loc se situează Aradul în România – o analiză bazată pe cifre exacte, nu pe declarații politice efemere

    de [email protected] | 1 February 2022, 8:30 AM | Administraţie | Business | Topic special

    2

    (foto: planiada.ro)

    În ultimii 27 ani, municipiul Arad a avut o creștere mai mică în suprafață decât Satu Mare, Râmnicu Vâlcea sau Șomcuta Mare. Dar cât de mult contează acest lucru?

    În trei decenii, orașele, inevitabil, cresc în dimensiune. Se construiesc cartiere noi, zone industriale noi, ori – tot prin extindere – localități mai mici sunt „înghițite” de orașul din apropiere. Anumite orașe, pur și simplu, stagnează, sunt însă și cazuri în care un oraș se contractă, principalul motiv fiind dezindustrializarea, plecarea localnicilor la muncă în străinătate sau îmbătrânirea populației.

    Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, analizate de HotNews, orașele care s-au micșorat în ultimul timp sunt, în această ordine, următoarele: Mizil (județul Prahova – cu o „pierdere” de peste 1400 de hectare), Ploiești, Slănic Moldova, Eforie, Petrila, Ianca, Fetești, Mărășești, Zlatna, Borsec, Pogoanele, Reșița, Plopeni, Anina și Strehaia.

    În mod surprinzător, cel mai mare oraș din România în funcție de suprafață nu este considerat Bucureștiul, ci o localitate declarată oraș abia din anul 2004: Broșteni, din județul Suceava. Suprafața acestuia este de 594 kilometri pătraţi, deși are numai 5.506 locuitori, după cum indică Wikipedia, față de 412 km² – suprafața urbană a capitalei (asta dacă omitem partea metropolitană, cu care ajunge la 5.600 km²). Inclusiv Ziarul Financiar a scris despre această „revelație” legată de Broșteni. Doar că este o informație falsă, respectiv parțial adevărată. Broșteni este, de fapt, un sat lung, conectat la satele Hăleasa, Lungeni, Neagra, Cotârgaşi, Dârmoxa, Frasin, Holda, Holdiţa şi Pietroasa. Luate împreună, calculul ar putea să iasă în aceste concordanțe, chiar dacă realitatea de la fața locului (ori prin Google Street View sau imaginea din satelit) nu indică deloc prezența unei metropole în devenire, ba nici măcar a unui oraș în adevăratul sens al cuvântului.

    Dacă aceste calcule sunt veridice, tot prin astfel de întinderi subțiri dar lungi în suprafață, cel de-al doilea oraș din țară după mărime ar fi Vișeu de Sus, situat în județul Maramureș, cu o suprafață de 443,06 kilometri pătrați. Al treilea oraș ca suprafață din țară ar fi astfel Borșa, cu 424,12 kilometri pătrați, situat tot în Maramureș.

    Este evident, așadar, că suprafața în sine a unui oraș nu este un factor important în analizarea și catalogarea orașelor.

    Analizând însă date statistice mult mai relevante, precum dinamica și densitatea populației, migrația spre zonele rurale sau în alte orașe, ori invers, imigrația din alte zone, suprafețele nou construite, expansiunea zonelor industriale, respectiv ocuparea și utilizarea eficientă a terenurilor intravilane, se prefigurează o anumită imagine a urbei, care indică în primul rând atractivitatea și economia pe termen scurt, mediu sau lung a orașului. Cu alte cuvinte: tendințele dezvoltării orașului.

    Un astfel de studiu amplu a fost realizat recent de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, cu asistență tehnică din partea Băncii Mondiale, în care sunt analizate schimbările demografice în România ultimilor 27 de ani (din 1993 până în 2020), decalajul economic și dezvoltarea inegală a orașelor, performanța economică și calitatea vieții, precum și raportul dintre spațiul construit și infrastructura publică din centrele urbane.

    Cum se prezintă Aradul? Cât de mult a crescut, a evoluat sau a involuat de la Revoluție încoace? Și în ce proporție a reușit să țină pasul cu celelalte orașe, aflate în plină dezvoltare?

    Precum toate reședințele de județ din țară, Aradul a crescut în perioada 1990-2006, dar ulterior creșterea a încetinit semnificativ, potrivit raportului Ministerului Dezvoltării, realizat cu sprijin tehnic din partea Băncii Mondiale.

    Municipiul Arad are însă o mare problemă în ceea ce privește dinamica generală. Suprafața construită a orașului poate fi considerată în linii mari statică (respectiv „relativ stagnantă, cu o ușoară tendință de expansiune” – după cum s-a formulat în studiu) în ceea ce privește nucleul orașului, chiar dacă, ulterior anului 2006, expansiunea a devenit mai evidentă la periferii.

    dinamica spatiala Romania
    Sursa foto: Politica urbană a României (mdlpa.ro)

    După 2006, suprafața construită urbană a avut o ușoară creștere (3,21%), dar în dispersie, în timp ce populația și suprafața construită au crescut și s-au densificat mai degrabă în vecinătatea municipiului (inelul periurban).

    dinamica Arad

    declin crestere dispersie
    Sursa foto: Politica urbană a României (mdlpa.ro)

    Brașov, Iași, Constanța, Timișoara și Slobozia sunt singurele orașe reședință de județ din țară care și-au extins suprafața construită atât în cadrul, cât și în afara limitelor lor administrative, în intervalul 1990 – 2006.

    În comparație, Timișoara nu are, totuși, o tendință mult mai bună decât Aradul, în prezent. Experții sunt de părere că are o tendință demografică pozitivă pe termen scurt, dar populația urbană este tot în declin, suprafața construită urbană este considerată tot statică, cu un procent mai mare însă decât Aradul, 4,58%, și un coeficient de ocupare a terenurilor mult mai mare: 40,21% (la Arad este 19,53%). Datorită în primul rând investiției private Iulius Town, Timișoara se numără, pe de altă parte, printre primele trei orașe din țară cu cea mai mare piață de birouri, cu 245.000 m² în total, fiind surclasat doar de Cluj-Napoca (337.000 m²) și București (3,1 milioane m²).

    Celălalt oraș vecin cu care ne comparăm des în ultimul timp, cu toate că nu ne place ce reiese din comparație, Oradea are o populație urbană mai mare decât Aradul (221,301), dar tot în declin, însă, ca și în cazul Aradului, suprafața construită urbană este în creștere și dispersie, doar că mult mai accelerată: 25,41%. Coeficientul de ocupare a terenurilor este, de asemenea, mult peste cel al Aradului, unul competitiv cu cel al Timișoarei: 40,33%.

    Ceea ce se întâmplă la Arad se întâmplă și la Timișoara sau la Oradea, și anume creșterea populației periurbane, ceea ce indică faptul că deși municipiile vestice sunt atractive cu locuri de muncă, nivelul de trai este mai ieftin și mai rentabil nu în oraș, ci în jurul orașului.

    Investiții semnificative în spații industriale și logistice, dar o industrie fragmentată la Arad

    Ca un oraș care în trecut a reprezentat un motor economic industrial/agricol, la Arad s-a înregistrat, între 1990 și 2006, o contractare fizică considerabilă, după cum se vede în ilustrația de mai jos (Aradul e pe ultimul loc).

    dimensiune urban periurban
    Sursa foto: Politica urbană a României (mdlpa.ro)

    Motivul este predominanta fragmentare industrială, potrivit raportului Ministerului Dezvoltării (cu sprijinul Băncii Mondiale), bazat pe datele europene de acoperire a terenurilor biofizice (Corine Land Cover / CLC). În aceeași situație cu Aradul, până în anul 2006, s-au aflat și alte orașe, precum Pitești și Oradea (vezi ilustrația de mai jos).

    rezidential comercial
    Sursa foto: Politica urbană a României (mdlpa.ro)

    „Datele CLC par să ascundă dinamica de creștere, reflectată de analiza satelitară, deoarece identifică multe zone de fragmentare a zonei construite. Aceste zone, vizibile în perioada 1990-2006, reprezintă atât perimetre industriale care ar fi putut fi afectate de procesul de dezindustrializare, cât și o fragmentare rezidențială semnificativă a satelor din jur – neconfirmată de imaginile din satelit. În general, Aradul poate fi caracterizat momentan drept un oraș relativ stagnant, cu o ușoară tendință de expansiune”, se arată în analiză.

    ocuparea si utilizarea terenurilor arad
    Sursa foto: Politica urbană a României (mdlpa.ro)

    Tot în jurul anului 2006 a început dezvoltarea industrială a Aradului. „Fiind un oraș prosper, Arad a reușit să atragă investiții semnificative în spații industriale și logistice, platforma industrială HUF, parcul industrial UTA 2 și CT Park Arad fiind câteva dintre centrele de creștere.

    Amprenta urbană s-a extins de asemenea moderat, prin amenajări rezidențiale, unele ca extensii ale cartierelor existente (Bujac) sau sub formă de comunități independente, precum Westfield. În timp ce grupării din apropiere de Bujac îi lipsește în continuare infrastructura de bază, precum străzi și trotuare, comunitatea planificată din Westfield (n. red. – datele au fost analizate până în anul 2019) compensează distanța de centru printr-un nivel înalt de sistematizare. În cadrul inelului suburban există un singur centru de creștere înregistrat între 2006 și 2012, Vladimirescu, care s-a extins semnificativ către nucleul urban printr-un amestec de loturi dezvoltate individual și comunități modulare mai mici”, se mai arată în raport.

    La capitolul „Accesul la servicii”, studiul arată că „în cadrul acestor noi amenajări, infrastructura este clar deficitară, nu s-au planificat trotuare sau facilități în cadrul comunității. Spațiile comerciale sunt concentrate de-a lungul Căii Aurel Vlaicu, care constituie coloana vertebrală a orașului – singura zonă deservită de transportul în comun”.

    „În general, locurile de muncă disponibile, locuințele și serviciile se distanțează tot mai mult”, se mai arată în studiu.

    utilizarea zonelor de expansiune si accesul la servicii ARAD
    Sursa foto: Politica urbană a României (mdlpa.ro)

    Revenind la extinderea orașelor,

    analizând mai multe date statistice (furnizate de Institutul Național de Statistică, raportul comun al Ministerului Dezvoltării și al Băncii Naționale, precum și un alt raport al Băncii Mondiale, „Orașe-magnet”), HotNews a realizat un clasament-infografic cu orașele din România în funcție de mărimea suprafeței intravilane, comparate fiind situațiile din anul 1993 și din anul 2020.

    image 2022 01 18 25307584 0 oras3 2

    Click aici pentru mărirea imaginii (Sursa: HotNews)

    „Campionii”, potrivit acestei statistici, sunt București, Brașov, Cluj-Napoca, Oradea, Timișoara, Craiova și Iași, în această ordine.

    Municipiul Arad se află, în schimb, într-o poziție nu tocmai strălucită. În ultimii 27 de ani, municipiile precum Satu Mare, Baia Mare, Buzău, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, sau orașele Șomcuta Mare și Borșa (ambele din județul Maramureș) au avut o creștere în suprafață mult mai mare decât municipiul Arad.

    Șomcuta Mare se întinde pe o suprafață de 120,4 km², iar Borșa pe o suprafață de 424,12 km², față de 116,5 km², cât are Aradul, potrivit Wikipedia. Nu trebuie ignorat însă faptul că aceste orașe conțin mai degrabă case, în timp ce municipiul Arad are o densitate mult mai mare, prin blocuri și palate.

    Firește, contează și populația unui oraș.

    Dar cum stă Aradul cu numărul populației?

    Este important de reținut și faptul că în cazul creșterii unui oraș în dimensiune – inclusiv unul cu o densitate considerabilă – nu tot timpul putem vorbi neapărat și despre creșterea numărului populației. Dezvoltarea unor cartiere noi în suburbii, de exemplu, poate însemna doar mutarea unor localnici înspre zonele urbane marginale, în timp ce partea centrală a orașului trece printr-un proces sistematic de depopulare. Ceea ce, evident, e o problemă.

    La ultimul recensământ, din anul 2011, orașul Arad avea o populație de 159.074 locuitori (în scădere față de recensământul anterior, din 2002, când se înregistraseră 172.827 de locuitori). Este, momentan, al doisprezecelea cel mai mare centru urban al României. Rămâne de văzut în ce măsură se va schimba clasamentul în curând, în favoarea sau defavoarea Aradului. Conform Institutului Național de Statistică, în 2022 se va realiza un nou recensământ național, dar statisticile preliminare sunt (deja) destul de îngrijorătoare.

    În județul (nu municipiul!) Arad, în ultimii ani s-a constatat un regres imens în ceea ce privește sporul natural (diferența dintre natalitate și mortalitate), după cum reiese din statisticile făcute publice pe site-ul Statistici Romania.

    populatie judet Arad spor natural

    Nu este, în schimb, un caz izolat. Sporul natural a avut o descreștere în toată țara.

    Mai jos, statisticile județului Arad, comparate cu județele Timiș, Bihor, Cluj și capitala București.

    spor natural Arad Timis
    spor natural Arad Bihor
    spor natural Arad Cluj
    spor natural Arad Bucuresti

    Îmbătrânirea populației

    Dintr-un alt articol HotNews, bazat pe datele Institutului Național de Statistică, aflăm că cel mai „tânăr” județ din România este Iași, unde vârsta medie a locuitorilor este puțin peste 39 de ani, iar cel mai „bătrân” este Teleorman, unde locuitorul mediu se apropie de 47 de ani.

    Aradul nu stă nici cel mai rău, dar nici extrem de bine. „Stau puțin mai bine” decât Arad județele Cluj, Mureș, Constanța, Botoșani, Harghita, Bihor, Timiș sau Suceava, în schimb „stau mai prost” județele Neamț, Dolj, Alba, Prahova, Caraș-Severin sau Vâlcea.

    Infograficul de mai jos compară mediile de vârstă ale orașelor din anii 2012 și 2020, iar ceea ce iese în evidență este faptul că întreaga țară „îmbătrânește” încet, dar sigur, natalitatea fiind în recul, iar migrația netă fiind negativă (emigrează mai mulți români decât intră imigranții).

    image 2022 01 16 25303296 0 varsta

    Click aici pentru mărirea imaginii (Sursa: HotNews)

    Populația tânără (sub 20 de ani)

    160 din cele 319 localități urbane ale României au un potențial demografic foarte limitat și este aproape sigur că urmează să se micșoreze în următorul deceniu.

    „În perioada 2010-2020, doar 44 dintre municipii și orașe au înregistrat o creștere a populației tinere (sub 20 ani). Municipiile din România și suburbiile acestora se numără printre cele 44. Acest lucru aruncă o umbră asupra viitorului acestor municipii și orașe, deoarece riscă să intre într-un cerc demografic vicios”, se arată în raportul Ministerului Dezvoltării din cadrul „Politicii Urbane a României”.

    Aradul se numără printre orașele cu o scădere a populației tinere în perioada 2010-2015, dar cu o creștere în următorii cinci ani (2015-2020). Nu foarte mare, însă: doar 1%. O creștere mai mare la acest capitol au înregistrat, în schimb, două orașe din județ: Ineu (3,7%) și Curtici (1,2%). Unul dintre cele mai mari orașe din județul Arad, Pecica, a înregistrat o creștere a populației tinere de numai 0,1%.

    Aradul – câștigător minor la capitolul „migrație internă”. Județul, nu municipiul

    În medie, localitățile urbane din România au pierdut 27.000 locuitori per an în perioada 2015-2018 din cauza migrației în cadrul țării. Acest număr reprezintă câștigul net al localităților rurale (mai ales cele suburbane).

    Județul Arad a înregistrat în acest sens o creștere anuală între anii 2015 și 2018.

    migratie interna
    Sursa foto: Politica urbană a României (mdlpa.ro)

    Sună relativ bine, dar aici este vorba de județ. Municipiul Arad nu prea are nimic de câștigat la acest capitol.

    De fapt, în județul Arad crește astfel ritmul ruralizării.

    Conform studiului, în această situație se află 25 județe: Alba, Arad, Argeș, Bacău, Buzău, Brăila, Caraș-Severin, Călărași, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Suceava, Vrancea.

    „În mare parte, harta migrației interne și a creșterii demografice din România este reprezentativă pentru economia României. Venitul mediu influențează în mod puternic și decisiv atractivitatea unui județ în ceea ce privește migrația oficială și neoficială. Cele două variabile formează un cerc virtuos pentru un număr mic de județe și un cerc vicios pentru celelalte: prosperitatea atrage forța de muncă, care la rândul ei crește atractivitatea orașului/județului pentru investitori și magazine; sărăcia (relativă) conduce la emigrare, fapt care determină reducerea forței de muncă disponibile și, pe cale de consecință, creează probleme în încercarea de a îmbunătăți perspectiva economică a orașului/județului”, se arată în studiul Ministerului Dezvoltării din cadrul „Politicii Urbane a României”.

    PREVIZIUNI PENTRU 2030

    Adunând statisticile despre tendința pozitivă în ceea ce privește demografia pe termen lung (dacă populația sub 20 de ani este mai mare în 2020 decât în 2010), tendință pozitivă în ceea ce privește demografia pe termen scurt (dacă, invers, populația sub 20 de ani a fost mai mare în 2010 decât în 2020), precum și următoarele criterii:

    •  Orașul este un magnet pentru migrația internă înregistrată oficial;

    •  Numărul de cetățeni „semi-invizibili” (chiriași; locuitori neînregistrați într-un oraș ca flotanți) se află în creștere, drept urmare, orașul este un magnet pentru migrația internă înregistrată neoficial;

    •  Municipiul sau orașul este situat într-un județ cu un potențial de imigrare rurală peste medie

    – studiul elaborat de Ministerul Dezvoltării cu sprijin tehnic din partea Băncii Mondiale face și previziuni pentru următorii zece ani, acordând un anumit număr de „unde verzi” unor orașe. „Totuși, un număr mare de unde verzi nu garantează viitorul prosper al localității”, se precizează în raport.

    Din maximul de 4 unde verzi, municipiul Arad a primit două, cu precizarea că beneficiază de migrație inter-județeană și există o creștere demografică pe termen scurt. Stă mai bine decât municipiul Arad orașul Ineu, tot cu două „unde verzi”, dar cu precizarea că se resimte o tendință demografică pozitivă pe termen scurt și lung. O singură „undă verde” au primit orașele Pecica și Curtici, iar cu zero unde verzi, catalogate ca fiind localități aflate într-o situație foarte dificilă din punct de vedere demografic, sunt menționate orașele Chișineu-Criș, Sebiș, Sântana, Pâncota, Lipova și Nădlac.

    Timișoara a primit trei unde verzi, datorită tendinței demografice pozitive pe termen scurt (beneficiază de migrație inter-județeană și de o creștere a numărului de cetățeni „semi-invizibili”). Tot trei unde verzi a primit și Oradea, având o tendință demografică pozitivă pe termen scurt (situat într-un județ cu ponderea potențialului rural peste medie; orașul beneficiază de migrație inter-județeană).

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Multe date care le gasesti pe internet se contrazic, municipiul Arad 46 km2 sau 116km2, nu cred ca datele despre expansiunea orasului reflecta neaparat ceva clar si nu imi este clar nici daca alte orase includ si o zona metropolitana in statistici de care Aradul nu beneficiaza. Cert este ca comunele din jurul Aradului se dezvolta accelerat si au o crestere consistenta de populatie. Cat despre numarul de locuitori si acolo sunt date ciudate 159.000, 162.000, 170.000? Vedem la recensamantul din 2022.

      +1 voturi
      +1
      -1
    2. Un oraș care a avut fabrici mari in zona centrală ca Aradul si ele au fost rase s-a dezvoltat in interior, expansiunea a fost practic o densificare a locuintelor si zonelor de comerț.
      Șansa Aradului sunt cetatea împreună cu ștrandul si râul Mureș sa treacă de la un oraș industrial la unul turistic.
      Poate si dezvoltarea învățământului superior care poate atrage companii din domenii mult mai bine platite decât cele din prezent.

      +3 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    0 + 2 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.