Oscar Special Music: Compozitori minunați și cântecele de trei lulele în aceeași oală

    de [email protected] | 20 februarie 2018, 6:03 PM | Music | Oscar Special | Recomandările editorilor

    0

    (foto: Flickr / user: patrickrigon)

    „Problema” cu piesele muzicale nominalizate la Oscar e că trebuie să îndeplinească anumite condiții simple: să aibă versuri inteligibile și să apară într-un singur film. Poate să apară în cadrul filmului pentru câteva secunde, ori la final – știți, partea aia cu fundal negru în care sunt trecuți actorii, figuranții și toată echipa… sau mai bine zis: partea la care toată lumea iese din sala de cinema – dar trebuie neapărat să fie prima melodie din această listă finală. Se mai întâmplă ca piesele nominalizate aici să fie hit-uri prezente în majoritatea clasamentelor muzicale (vezi Adele – „Skyfall”, Eminem – „Lose Yourself” sau Celine Dion – „My Heart Will Go On”), însă atunci când nu e așa, „Cea mai bună piesă originală” la Premiile Oscar devine o categorie de umplutură de care se bucură doar autorii și interpreții piesei, în rest, toată lumea va uita în foarte scurt timp până și piesa câștigătoare. Cam asta e situația în acest an. Există însă o altă categorie aici, cea pentru întregul soundtrack original al filmelor, unde compozitorii contemporani își dau toată silința și talentul lor, iar rezultatele sunt absolut remarcabile… doar că e un domeniu care găsește interes doar printre melomanii rafinați, cu o cultură muzicală vastă. Dacă nu-i cauți, nu prea o să dai de ei pe internet și cu atât mai puțin la televizor sau la radio (cu excepția Radio România Cultural, de exemplu). Ori… dai absolut întâmplător de o știre cum că Jóhann Jóhannsson a murit într-un mod suspicios la vârsta de doar 48 de ani (RIP). Dai un search pe internet și afli că era unul dintre cei mai promițători compozitori contemporani, semnând soudtrack-urile unor filme precum „The Theory of Everything”, „Sicario” și „Arrival”.

    Criteriul calificării la o nominalizare Oscar la „Cea mai bună coloană sonoră originală” e, în primul rând, să fie originală, deci să nu includă piese existente înainte de lansarea filmului și, cu atât mai mult, piesele trebuie să fie compuse special pentru filmul respectiv. Tocmai din această cauză a ratat nominalizarea, anul trecut, fenomenala coloană sonoră creată de Jóhann Jóhannsson pentru „Arrival”, în film fiind incluse mici părți din piesa „On the Nature of Daylight” creată de Max Richter.

    Din același motiv nu a fost nominalizat în acest an nici „Blade Runner 2049” cu superba coloană sonoră creată de Benjamin Wallfisch & Hans Zimmer, deoarece include câte două piese de la Elvis Presley și Frank Sinatra.

    Interesant… deoarece marele favorit de anul acesta, „The Shape of Water”, este nominalizat pentru soundtrack… deși ar trebui descalificat categoric.

    De ce? Pentru că apare atât în film, cât și în albumul de soundtrack, piesa „Chica Chica Boom Chic”, cântată de Carmen Miranda și apărută în anul 1941.

    Piesa are un cover inclusiv într-un episod „Looney Tunes”:

    O altă piesă care în mod sigur nu a fost compusă pentru acest film este „Babalu”, cântată de Caterina Valente.

    O singură dată s-a întâmplat în istoria Oscarurilor ca un album soundtrack să fie nominalizat și ulterior descalificat. E vorba de coloana sonoră a filmului „Nașul” (The Godfather) din anul 1972, creată de Nino Rota, deoarece s-a aflat că muzica era compusă inițial pentru un film italian din anul 1958. Rota a câștigat în schimb Oscarul doi ani mai târziu, pentru „Nașul II”, în ciuda faptului că un număr mare dintre aceste compoziții puteau fi găsite în coloana sonoră anterioară, făcând cea mai mare parte a lucrării „neoriginală” – acesta fiind unul dintre mai multele cazuri în care juriul Academiei a încălcat propriile reguli.

    Dar să vedem cu ce se „mândrește” Academia Americană de Film anul acesta în categoriile muzicale!

    Să începem cu piesele. Una și una… mai banală decât alta, drept pentru care au de la noi nota zero! Cu o singură excepție, cea din filmul „Call Me by Your Name”, care are cele mai mari șanse să și câștige… deși nu băgăm mâna în foc, știut fiind faptul că americanii au o slăbiciune pentru melodramele R’n’B cum e cea cântată de Mary J. Blige.

    O mică paranteză aici: mare păcat că piesa „Back From The Fire” de Gold Brother nu a fost inclusă în soundtrack-ul filmului „Mudbound”, fiind doar coloana sonoră a trailer-ului.

    Nominalizările la „cel mai bun cântec original”:

     

    Mighty River – Mary J. Blige, Raphael Saadiq & Taura Stinson / „Mudbound”


    Mystery of Love – Sufjan Stevens / „Call Me by Your Name”


    Remember Me – Kristen Anderson-Lopez & Robert Lopez / „Coco”


    Stand Up for Something – Diane Warren / „Marshall”


    This Is Me – Benj Pasek & Justin Paul / „The Greatest Showman”


    Nominalizările la „cea mai bună coloană sonoră originală”:

    Săracul Jóhann Jóhannsson (19.09.1969 – 9.02.2018) nu a câștigat niciodată un Oscar (a fost nominalizat doar de două ori, pentru „The Theory of Everything” și „Sicario”). Pentru filmul „Blade Runner 2049”, inițial el trebuia să compună muzica, dar a fost înlocuit fără prea multe explicații cu Hans Zimmer și Benjamin Wallfisch. Nici aceștia nu au intrat în cărți (motivul, mai sus), însă Hans Zimmer – acest Beethoven al zilelor noastre – are totuși o șansă pentru încă o statuetă (are una pentru „The Lion King”), cu muzica creată pentru filmul „Dunkirk”.

    Dincolo de piesele ciordite, pentru care juriul ar trebui să ia în considerare descalificarea, muzica lui Alexandre Desplat pentru „The Shape of Water” este chiar extrem de reușită. La fel stă treaba, la urma urmei, și cu John Williams (acest Mozart al zilelor noastre) – un compozitor genial, dar care primește o nominalizare de fiecare dată când semnează coloana sonoră a unui nou episod din „Star Wars”, chiar dacă linia melodică e aproximativ aceeași, toate piesele fiind doar variațiuni din cea originală, pentru care a primit deja un premiu în 1978.

    Merită atenție și coloana sonoră a filmului „Three Billboards Outside Ebbing, Missouri” creată de Carter Burwell, din care iese în evidență, în mod special, prima piesă: „Mildred Goes To War”.

    Dunkirk (Hans Zimmer)


    Phantom Thread (Jonny Greenwood)


    The Shape of Water (Alexandre Desplat)


    Star Wars: The Last Jedi (John Williams)


    Three Billboards Outside Ebbing, Missouri (Carter Burwell)


    Notele sunt cele ale autorului. Nu ești de acord? Ai mai jos secțiunea de comentarii!

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    9 + 6 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.