sâmbãtã, 13 iulie, 2024

Special Arad Logo

    „Hüzün” de est-european. Laureatul Premiului Nobel pentru literatură, Orhan Pamuk, a umplut trei amfiteatre la Timișoara

    de Adriana Barbu | 4 aprilie 2023, 2:33 PM | Cultură | Recomandările editorilor | Regional

    0

    Peste o sută de oameni la coadă, sperând ca o parte din cei peste 250 de invitați care au accesat invitațiile pe internet, cu multe zile înainte, să nu-și onoreze invitațiile și să poată intra ei în Aula Magna a Universității de Vest din Timișoara. Se întâmpla cu o oră înainte de debutul dialogului dintre laureatul Premiului Nobel pentru literatură, Orhan Pamuk, şi Radu Paraschivescu, cel mai bine vândut scriitor român contemporan, după cum l-a prezentat aseară scriitorul Mircea Mihăieş.

    Pentru că interesul a fost prea mare, în cele din urmă s-a decis: Aula Magna și încă două amfiteatre mari ale Universității de Vest din Timișoara (unde imaginile din Aula Magna au fost proiectate live) au stat la dispoziţia celor veniţi să asculte ce are de spus unul dintre regii literaturii mondiale, scriitorul turc Orhan Pamuk, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 2006.

    Sute de oameni au dovedit astfel că există interes și pentru cultură în România și că Timișoara își merită titlu de Capitală Europeană a Culturii. Evenimentul a fost organizat de Universitatea de Vest Timișoara (UVT) în cadrul seriei de conferinţe „La UVT, Cultura este Capitală!, fiind parte a Programului „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”, finanțat de Primăria Timișoara prin Centrul de Proiecte.

    Orhan Pamuk speră să piardă Erdogan

    Deşi nu a putut să evite subiectele politice (şi nu s-a ferit să spună că speră ca, la alegerile de peste 40 de zile, din Turcia, preşedintele Recep Tayyip Erdoğan să nu mai fie ales), şi a fost provocat de public să spună şi câteva cuvinte despre tragedia prin care au trecut Turcia şi Siria de curând, Orhan Pamuk a încercat mereu să rămână în sfera literaturii: „Pentru mine, marea bucurie a vieţii e aceea de a scrie”.

    conferinta Orham Pamuk
    (Radu Paraschivescu, în dialog cu Ohran Pamuk)

    Provocat de Radu Paraschivescu, Pamuk a vorbit mult despre subiectul său preferat al serii de luni, compasiunea: Compasiunea este puterea omenirii care a făcut posibilă civilizația. (…) Avem puterea să ne întrebăm: Dacă mi s-ar fi întâmplat mie asta? – şi acesta e începutul milei şi al înţelegerii şi al compasiunii”.

    A vorbit, totodată, despre ce înseamnă să fii scriitor, despre sine, un „scriitor lent”, care scrie cărți lungi, care a trăit timp de 45 de ani într-o cameră, înconjurat de 20.000 de cărți, și, desigur, despre plăcerea cititului („Citim romane pentru că vrem să vedem lumea prin ochii altor oameni”).

    A precizat însă, printre altele, că secretul unui scriitor nu e inspirația, doar inspirația, ci munca, tenacitatea, și, după multă muncă și multă tenacitate, „poți aștepta ca asupra ta să se pogoare îngerul inspirației”.

    Publicat în 100 de țări

    Luni seara, Orhan Pamuk a recunoscut în faţa auditoriului că i-a fost relativ uşor în viaţă pentru că provine dintr-o familie destul de înstărită și nu a avut grija zilei de mâine, nici când a abandonat pictura, nici când a decis că va deveni (doar) scriitor, dar că, pentru a ajunge unde este acum, a muncit, scris şi citit enorm.

    A devenit scriitorul care dorea să fie și, de aproape jumătate de secol, dă viață unor povești care l-au făcut cel mai popular scriitor contemporan turc. Romanele sale sunt traduse în peste 40 de limbi și publicate în peste 100 de țări.

    De la trei gărzi de corp la doar una

    Orhan Pamuk a venit la Timişoara însoţit de garda sa de corp, iar subiectul a fost atins şi în cadrul discuţiei cu Radu Paraschivescu, care l-a întrebat, la un moment dat, dacă se teme pentru viaţa sa, făcând referiri la bodyguardul care l-a însoțit și la conferință, dar şi la atacul asupra scriitorului Salman Rashdie.

    Nu vreau să pozez în victimă. De 18 ani am alături de mine gărzi de corp. Vreau să pot să glumesc pe această temă, deoarece jurnaliștii au mereu replici de genul «Aveți gărzi de corp pentru că sunteți foarte important». Eu chiar fac glume: «Cândva aveam 3 bodyguarzi, acum am unul. Așa că n-ar trebui să critic Turcia prea mult”, a declarat romancierul.

    Scriitorul turc s-a întors mai apoi la muncă, afirmând că este unul dintre scriitorii lenţi, care când începe un roman ştie în mare parte din ce va fi compus acesta, dar a punctat faptul că scrie şi de politică în ziarele cu care colaborează (The New York Times şi la alte publicaţii politice din întreaga lume).

    Pamuk nu se consideră însă ziarist, deşi a absolvit facultatea de jurnalism, pe care a făcut-o mai mult pentru a avea o diplomă, şi recunoaște că nu l-a interesat niciodată această meserie. În schimb, pictura, la care a renunţat la 22 de ani, nu a plecat se pare niciodată din viaţa sa, semn că a fost mereu aproape de culori şi imagini.

    Despre Ohran Pamuk

    Orhan Pamuk s-a născut în 1952, la Istanbul. A crescut într-o familie numeroasă, asemănătoare acelora pe care le descrie în romanele „Cartea neagră” şi „Cevdet Bey şi fiii săi”. La 22 de ani, Orhan Pamuk decide să devină romancier. Trăiește retras şi începe să scrie.

    În 2006, Orhan Pamuk a primit Premiul Nobel pentru Literatură, devenind unul dintre cei mai tineri laureaţi ai acestui premiu. În România, Orhan Pamuk este publicat de Polirom.

    Cu excepţia unei perioade de trei ani petrecute la New York, a locuit numai la Istanbul. În cărțile sale, Orhan Pamuk insistă pe hüzün, un cuvânt arab undeva între melancolie și nostalgie, dar și pe legătura sa cu Istanbulul copilării sale, un Istanbul în alb și negru, dar cu un farmec aparte, pe care astăzi nu-l mai regăsește.

    După cum a recunoscut în cadrul discuției de luni cu Radu Paraschivescu, Orhan Pamuk lucrează acum la trei cărți, una abordând tema istoriei jocurilor de cărți.

    Întrebat de Brândușa Armanca ce vede de la fereastra studioului său, Ohran Pamuk, care s-a ferit pe toată durata dialogului să găsească metafore și simboluri în culori sau expresii, a punctat: „Văd Bosforul, bărci și pescăruși” și a susţinut că nu-și imaginează vreun motiv pentru care și-ar dori să schimbe asta.

    conferinta Orham Pamuk 4

    Doctor Honoris Causa la UVT și 5 laureați de Nobel

    Marţi, de la ora 10.00, tot în Aula Magna, comunitatea academică din UVT i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa. Şi acest eveniment a făcut parte din seria de conferinţe „La UVT, Cultura este Capitală!”, inclus în Programul Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, finanțat de Primăria Timișoara prin Centrul de Proiecte.

    Laudatio pregătit pentru acest eveniment a fost scris de scriitorul şi profesorul universitar Mircea Mihăieş. În preambulul discuţiei de luni, acelaşi Mircea Mihăieş a dat timişorenilor o veste excelentă: deşi UVT îşi propusese iniţial să aducă la Timişoara, în cadrul programului dedicat Capitalei Culturale Europene, trei laureaţi ai Premiului Nobel pentru literatură, în cele din urmă vor poposi, aici, 5 laureaţi.

    Marilen Pirtea, rectorul UVT, prezent și el în debutul întâlnirii de luni, pe scenă, a prezentat proiectele universității și a mulțumit publicului care a venit în număr atât de mare la întâlnirea cu scriitorul turc. În public, au putut fi văzuţi mulţi oameni de cultură din Timişoara, şi nu numai, ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, iar noi am reușit să identificăm cel puţin un arădean: europarlamentarul Vlad Botoş.

    Dialogurile au fost purtate doar în limba engleză. Deși, gazdele au oferit publicului posibilitatea de a asculta traducerea în căști, foarte puțini din sală au ales să asculte dialogul cu pe Ohran Pamuk, tradus în română.

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    0 + 7 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.