Mai nicio veste bună pentru drumurile din România. Niciun scenariu optimist pentru autostrăzile în lucru și pentru cele viitoare. Iar concluzia aceasta e vizibilă și dacă te uiți pe Google Maps, peste harta Europei, acolo unde, marcat cu verde, sunt trecute autostrăzile și unde e evident: avem pe mai departe cei mai mulți puțini kilometri de autostradă.

Cei în lucru acum nu o să se alăture în curând celor deja dați în folosință, chiar și când vorbim de cei nici 10 km lipsă din autostrada de la intrarea în țară, din județul Arad, și până la Sibiu. Porțiunea Holdea-Margina a intrat în sfârșit în lucru, dar încadrarea în termenele asumate și în cele declarate de minister pare o misiune imposibilă.

10 kilometri, doar la sfârșitul lui 2027, dacă totul va fi bine

Chiar așa este privită ea și de cei de la Proinfrastructura, ONG-ul care monitorizează principalele lucrări de infrastructură din România.
În august, aceștia au precizat, încă din titlul unei luări de poziție legate de acest tronson, faptul că „Margina-Holdea, la sfârșit de 2027, în cel mai optimist scenariu”, Iar estimările lor sunt cele mai aproape de adevăr,

Care e verdictul celor de la Proinfrastructura, după ce au făcut o evaluare a situaţiei de pe acest şantier?

„Așa cum vă tot explicăm de doi ani de zile, în ciuda promisiunilor fanteziste ale politicienilor, nu este nicio șansă ca Autostrada A1 dintre Holdea și Margina să fie gata complet în actualul termen PNRR, 2026.
Contractul a fost semnat cu UMB în 14.10.2022, are ordin de începere emis în 05.12.2022 și prevede 11 luni de proiectare și alte 34 de execuție. Termenul de finalizare a proiectării, noiembrie 2023, a fost cu mult depășit.”

Cauzele care fac ca ciotul de autostradă să fie gata cel mai repede peste trei ani

Cum s-a ajuns la acest verdict? Din pricina faptului că mobilizarea e slabă pe porţiunea de şantier unde există front de lucru, executantul (UMB) lucrând acum la altă autostradă, în timp ce pe porţiunea unde ar trebui să prindă deja contur tunelurile, proiectul tehnic a fost predat doar de curând statului, care ar trebui să treacă la noi exproprieri.

„Pe subsecțiunea E1 (7 kilometri înspre Margina), antreprenorul are autorizație de construire și front de lucru arhisuficient, dar nu mai are capacitate, fiind concentrat pe A7 Buzău-Focșani, toate celelalte șantiere suferind, inclusiv acesta. Mobilizarea este foarte, foarte slabă.

Pe subsecțiunea E2 (cea cu tunelurile de 2,13 kilometri în apropiere de Holdea), UMB a livrat recent proiectul tehnic în CNAIR, iar acum mingea este din nou la stat, care trebuie să rezolve exproprierile suplimentare, defrișările extra la portaluri și, desigur, emiterea autorizației de construire. Nu se poate intra în teren”, se arată în postarea Proinfrastructura.

Cei trei piloni şubrezi ai autostrăzii

Proinfrastructura indică, în plus: „Ca să susținem concluzia din primul paragraf, reiterăm cele 3 argumente principale explicate de nenumărate ori: (1) contractul, (2) stadiul actual, (3) provocările tehnice.

(1) Nu există presiune contractuală pe UMB pentru finalizare în 2026. Termenul de execuție este 34 de luni, deadline care va începe să curgă din momentul emiterii autorizației de construire pe cei 2,13 kilometri de tuneluri.

(2) Stăm după… stat. Sperăm să iasă AC în câteva luni, procedurile de expropriere și scoatere din circuitul forestier (plus defrișări) fiind foarte anevoioase.

(3) Antreprenorul nu poate accelera în stilu-i caracteristic, așa cum o face la câmpie. Procedeul tehnologic pe tunel (NATM) este foarte complex și nu poate fi grăbit, iar experiența celor de la UMB este zero, tocmai de aceea fiind nevoiți să se asocieze cu bosniacii de la Euro-Asfalt”.

Tunelurile, prea grele pentru firmele din România

Că firmele româneşti nu se pricep să facă tuneluri, e evident şi dacă aruncăm un ochi spre lucrări asemănătoare începute în altă parte de ţară, iar o astfel de privire au aruncat-o, desigur, cei de la ONG-ul care monitorizează autostrăzile din România:

„Tot pe Autostrada A1, austriecii de la Porr fac cei 1,35 kilometri ai tunelului Curtea de Argeș cu specialiști cu experiență vastă din 14 țări. Au început portalul de est în iunie 2023 și forarea propriu-zisă abia în octombrie 2023. Deci vreo 4 luni doar pregătirea portalului!

La sfârșit de iulie 2024, Porr a raportat 1500 metri forați (55%) din cei 2700 metri de galerii cale simplă, deci o medie de 150 săpați lunar, 5 metri pe zi dacă vreți. Porr lucrează nonstop la tunel, zi și noapte, 7 din 7. S-a muncit inclusiv de Paște!

Dar forarea este doar parte din poveste. Urmează hidroizolația și pereții-casetă, fundația & calea de rulare, dotările, finisajele. Porr este în grafic cu inaugurarea în decembrie 2026. UMB are de făcut peste 4 km de galerie simplă și deocamdată nici nu se poate apuca de portaluri ca să intre-n deal”.

Pierdem banii europeni?

Nu stăm bine la acest proiect nici când vine vorba de finanţare, în condiţiile în care pe cea europeană suntem foarte aproape de a o pierde. „Ce se va întâmpla în urma pierderii trenului PNRR?! Acest ciot de 365 milioane euro, parte din lotul 2 al A1 Lugoj-Deva, este întins deja pe două exerciții financiare UE, POS-T și POIM. Și nu se poate faza încă o dată, pe actualul Program Transport, tocmai de aceea fiind pus în PNRR în 2021”, spun aceştia.

Cine va pune banii dacă fondurile europene vor fi retrase şi când, e prea greu de spus.

Răbdarea, principalul sfat al statului pentru şoferi, la Nădlac II şi pe Margina-Holdea

Până atunci, încă de la intrarea în ţară, pe autostrăzile din România şoferilor li se cere răbdare. La Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II, cozile de la intrare şi de la ieşire sunt deja un adevăr incontestabil, iar în drum spre Sibiu, panourile informative te sfătuiesc fie să alegi rute ocolitoare pentru porţiunea Marginea-Holdea, fie să te înarmezi cu răbdare pentru că traficul se desfăşoară cu dificultate.

Drumul de legătură care ţine locul porţiunii lipsă de autostradă a fost asfaltat de curând, dar blocajele în trafic nu vor putea fi eliminate decât după mult așteptatul moment: sfârşitul anului 2027.

Citește și: 

Au început lucrările la noul pod feroviar peste Mureș. Ce previziuni triste există deja? Care sunt, din start, problemele?

Filmare de pe șantierul porțiunii lipsă din autostrada care unește Aradul de Sibiu. De circulat ar trebui să se circule pe acest sector în decembrie 2026 | Video

Ticăie ceasul pentru finalizarea podului hobanat de la capătul străzii Șaguna. În ce procent sunt realizate lucrările (Galerie foto)