joi, 28 martie, 2024

Special Arad Logo

    O mafie „de vis” în artă? Drepturi de autor vs. dreptul unei societăți private de a încasa comisioane de la autori

    de Tomck@t | 22 noiembrie 2020, 6:22 PM | Cultură | Dezvăluiri | Topic special

    2

    Munkácsy Mihály - Incorigibilul, tablou expus la Muzeul de Artă Arad (foto: Noaptea Muzeelor 2016 / Special Arad)

    De vreo cinci zile, de când a izbucnit scandalul în lumea artistică, în urma dezvăluirii de pe Newsweek, încercăm să-i dăm de capăt supranumitului „Caz VISARTA”, analizând mai multe puncte de vedere și discutând cu mai mulți oameni „atinși”, direct sau indirect, de această problemă. Privită din tabăra contra, e chiar una groasă și n-avem cum să nu ne punem întrebarea: cum de tocmai acum, în pandemie, când nimeni nu e atent decât la probleme legate de Covid, le-a venit unor oameni de la o societate cu drept privat, non-profit (!), și unor oameni de la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (O.R.D.A.), o astfel de idee „genială” de a taxa majoritatea muzeelor și galeriilor de artă? Motivația inițiatorilor? Se apără drepturile de autor ale artiștilor. Mulți artiști și operatori culturali văd însă în această tentativă un abuz de putere din care nu prea au de câștigat artiștii – care oricum trec printr-o perioadă destul de tristă – și cu atât mai puțin muzeele și galeriile de artă. Oare avem de a face cu o Mafie în devenire în artă?

    Deoarece Decizia VISARTA / ORDA ar avea un efect direct și asupra scenei artistice arădene, i-am contactat, printre alții, pe Sorin Bulboacă – managerul Complexului Muzeal Arad și pe Dumitru Șerban – președintele filialei Arad a Uniunii Artiștilor Plastici. Sorin Bulboacă a refuzat să ne dea o poziție oficială, din simplul motiv că nu e în temă cu acest scandal. Nici Dumitru Șerban nu știa inițial despre ce e vorba, iar după ce s-a informat din presă, ne-a sugerat să discutăm mai degrabă cu președintele UAPR din Capitală. De fapt, aproape nimeni dintre cei implicați într-un fel sau altul nu sunt în temă 100% cu acest subiect, nici artiștii arădeni cu care am vorbit, nici artiștii din întreaga țară, tocmai pentru că este vorba de o decizie/propunere extrem de alambicată, confuză și, nu în ultimul rând, dubioasă.

    Discuțiile de pe Facebook pe această temă clocotesc de nervi de zile întregi și, culmea, cei mai revoltați sunt chiar artiștii. Oare de ce tocmai ei… dacă se presupune că ei ar fi beneficiarii? Poate pentru că atunci când cineva vine și susține că e abilitat – ba, mai mult – mandatat să-ți gestioneze drepturile de autor și remunerațiile financiare aferente, desigur, cu un comision automat de 15% (plus chestiuni care se rezolvă în instanță, în ultima instanță), ceva e putred la mijloc.

    Ce se vrea, de fapt, și cine e „creierul” cazului VISARTA?

    S-a supranumit rapid „Cazul VISARTA”, însă VISARTA este „doar” o societate cu drept privat, chipurile – non-profit, mandatată de O.R.D.A. (Oficiul Român pentru Drepturile de Autor) să gestioneze aceste probleme arzătoare de copyright ale artiștilor de sub tutela VISARTA (inclusiv prin instituții și asociații nominalizate ca fiind partenere). Întâmplător, ORDA este în subordinea Guvernului și tot întâmplător este și autoritatea publică care a elaborat, ștampilat și semnat – cu pixul directorului general, Mario-Lucian de Mezzo –  „Decizia privind constituirea comisiei de negociere a Metodologiei privind comunicarea publică prin prezentare directă, expunerea publică a operelor de artă grafică sau plastică, fotografică și de arhitectură, precum și proiecția publică a operelor de artă digitală”.

    Pe scurt: până în momentul de față, artiștii care au avut o expoziție la un muzeu (exemplu concret la Arad: Sala Ovidiu Maitec din incinta Muzeului de Artă) nu erau neapărat plătiți de muzeu pentru simpla oportunitate de a fi expuși. Există fonduri și proiecte ocazionale și pentru acest lucru, perfect legale, dar e o chestiune de negociere și contract individual între artist și instituție, dacă e cazul. Problematica drepturilor de autor este deja reglementată prin lege, în care se stipulează că este în atribuția artistului sau a organizației/asociației din care face parte cum gestionează acest lucru.

    Aici intervine noua Metodologie de taxare propusă de VISARTA. Conform acesteia, muzeele sau galeriile de artă vor fi obligate să plătească VISARTA pentru operele expuse, iar VISARTA își ia angajamentul, din proprie inițiativă, să gestioneze remunerațiile artiștilor privind Drepturile de autor. Plata artiștilor s-ar face la sfârșitul anului. Dar nu toată suma.

    Firește, artiștii sunt îngrijorați că VISARTA și ORDA încearcă să intervină forțat în înțelegerile / contractele lor individuale și să obțină, pe spatele lor, un comision de 15%… pentru care, potrivit acuzațiilor, VISARTA nu depune niciun efort, decât să colecteze sumele.

    Trebuie spus, totuși, că Mario de Mezzo, directorul ORDA, a precizat – e drept, doar ULTERIOR scandalului – că metodologia propusă se referă numai la membrii VISARTA. (Vezi aici precizările oficiale ale O.R.D.A.)

    Atunci… de ce se agită artiștii din întreaga țară?

    În acest caz, problema e ca și rezolvată: ești membru VISARTA – se aplică, nu ești membru VISARTA – totul rămâne ca înainte.

    Mărul discordiei vine din faptul că documentele ajunse în presă și în atenția artiștilor plastici români au un conținut suficient de vag încât să fie interpretabile, favorabile VISARTA.

    raspuns de mezzo

    Teama multora este că, dacă nu ar fi fost trase niște semnale de alarmă, Decizia aprobării acelei Metodologii noi de taxare ar fi trecut neobservată direct în legislație (prin ORDA, în Guvern), iar în acel caz, VISARTA s-ar fi impus ca unicul împuternicit să gestioneze taxele pentru artiști, atât în cazul muzeelor naționale și județene, cât și în cazul galeriilor de artă care țin de Uniunea Artiștilor Plastici, Uniunea Arhitecților din România, Asociația Artiștilor Fotografi și nu numai.

    În această ipoteză, de aici nu ar mai fi decât un pas spre MONOPOLIZAREA pieței de artă, după cum acuză extrem de mulți artiști și proprietari de galerii.

    Una dintre consecințele aplicării în masă a acestei Metodologii de taxare a operelor de artă a fost punctată de artista Ema Szabo, într-un comentariu pe Facebook:

    esz

    Varianta VISARTA / ORDA

    Comentariul de mai sus se găsește la postarea pe pagina de Facebook „Visarta Societate de Gestiune Colectiva a Drepturilor de Autor”, în care președintele Irina Florescu își expune punctul de vedere legat de acest scandal mediatic, motivând că intenția Visarta e să apere drepturile de autor ale artiștilor: „(…) Doresc să vă informez că societatea noastră (a artiștilor vizuali) de gestiune colectează drepturile de autor, conform Legii Drepturilor de Autor, iar sumele colectate sunt împărțite astfel: 85% revin autorului, iar 15% maximum este comisionul societății. În aceste zile punem în practică unul din drepturile existente în Legea Drepturilor de Autor, drepturi ce nu au fost puse în practică timp de aproape 25 de ani. Țin să vă informez pe toți aceia care nu știți despre ce este vorba și sunteți dezinformați, că nu fac decât să vă apăr drepturile și să ajungă la dumneavoastră tot ceea ce vi se cuvine legal.” (Postarea integrală, AICI).

    În încercarea de a fi imparțiali, dincolo de comunicarea defectuoasă evidentă a inițiatorilor, putem vedea problema și astfel: VISARTA și ORDA încearcă doar să reglementeze și să supervizeze aplicarea corectă a Legii Drepturilor de Autor, care este oarecum haotică în România.

    Nu în ultimul rând, directorul ORDA, Mario de Mezzo, susține că totul este facultativ și chiar negociabil, deci la latitudinea artistului: „Visarta va colecta doar banii pe care artistul îi dă voie să îi colecteze pentru el. Un artist poate decide că Visarta, pe această metodologie: colectează total, colectează parțial, nu colectează deloc”.

    Cei de la VISARTA și ORDA se apără în fața valului de acuzații că 85% din suma colectată se va întoarce la artist, reprezentând dreptul de autor, dar – există și un „dar”, așa cum a observat Newsweek – numai dacă autorul își revendică suma în termen de 3 ani. Dacă nu, banii se împart între membrii VISARTA.

    Și iată o altă dilemă: 

    Ce se întâmplă cu lucrările artiștilor între timp decedați? Cui îi mai revin remunerațiile deja colectate de către VISARTA? Se împart după 3 ani tot între membrii VISARTA? Încă o dată: vorbim despre o societate cu drept privat, non-profit.

    Taxele propuse

    Conform Metodologiei propuse de VISARTA și înaintată de ORDA, uniunile de creație, taberele de creație, muzeele și colecțiile publice ar trebui să plătească societății VISARTA taxe cuprinse între 10 și 100 de lei pentru fiecare operă de artă expusă, în funcție de numărul operelor și perioada de timp a expoziției sau tipul muzeului/ proiecției publice/ licitației ș.a.m.d.

    Mai mult, muzeele și galeriile ar trebui să ceară, în scris, de la VISARTA, cu 5 zile înainte de deschidere, o licență neexclusivă ale operelor de artă expuse, cu alte cuvinte acordul pentru autorizarea unor evenimente culturale, potrivit Newsweek.

    c3775ed3a2fb982810ceb5774bf8e0d7

    Mulți dintre „parteneri” habar n-aveau de această propunere de modificare a metodologiei

    Gafa cea mare din partea VISARTA / ORDA a fost că s-a scos din buzunar această (deocamdată) semi-lege fără ca cei implicați să fie consultați.

    În decizia ORDA, publicată vineri, 13 noiembrie, în Monitorul Oficial al României, se arată că VISARTA „a chemat” la discuțiile privind modificarea metodologiei instituții și asociații precum Asociația artiștilor fotografi din România, Rețeaua Națională a Muzeelor din România, Societatea Colecționarilor de Artă din România, Uniunea Artiștilor Plastici din România, Uniunea Arhitecților din România, pe de o parte, ARCUB, Centrul Cultural ExpoArte și Muzeul Național de Artă al României, în calitate de „utilizatori majori”,  precum și Institutul de cercetări eco-muzeale „Gavrila Simion” din Tulcea și Muzeul Brăilei „Carol I”, ca utilizatori locali indicați de VISARTA.

    Am scris între ghilimele „a chemat”, deoarece majoritatea dintre acești „parteneri” susțin că au fost, de fapt, doar nominalizați în documentul deja ștampilat și au aflat despre plan doar ulterior.

    Petru Lucaci, președinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România a declarat pentru Newsweek că „UAPR nu a fost informată în mod oficial de această intenție. Decizia 130 din 03.11.2020 am primit-o de la persoane îngrijorate de efectele conținutului ei. Nu vreau să pun în discuție bună credință a celor care au gândit și emis acest document, dar fac precizarea că ar fi fost mai firesc și normal ca instituțiile nominalizate la capitolul parteneri să fi fost consultate înainte, nu după emiterea documentului”.

    Mai mulți invitați aflați pe această listă au anunțat, deja, că nu vor da curs acestei inițiative, deoarece nu doresc să încurajeze astfel de abuzuri.

    S-au revoltat și reprezentanții Asociației Comercianților de Obiecte de Artă din România (ACOAR) și Asociației Experților și Evaluatorilor de Artă din România (AEEAR).

    Rețeaua Națională a Muzeelor din România (din care face parte și Complexul Muzeal Arad) a luat atitudine și a comunicat vineri, 20 noiembrie, că se consideră o nulitate absolută Decizia ORDA 130/03.11.2020, având în vedere neîndeplinirea procedurii de convocare a comisiei de negociere.

    in consecinta

    De ce se consideră nocivă această Metodologie de taxare?

    Sumele propuse de VISARTA și ORDA sunt considerate exagerate și mulți sunt de părere că niciun muzeu (sau majoritatea lor) nu-și va permite să pună în aplicare Metodologia de taxare. Dacă s-ar pune în aplicare (nu doar membrilor VISARTA, ci tuturor artiștilor independenți), artiștii se tem că vor fi refuzați de muzee și galerii, în cazul în care vor bate la aceste uși cu intenția de a-și expune lucrările, pe motiv că nu sunt bani.

    Și-au arătat indignarea inclusiv proprietarii galeriilor de artă independente:

    Titi Cladovan (Oldart, Arad): „«Arta trebuie să fie liberă și independentă, iar artiștii trebuie să fie mânaţi de spiritul și operele lor». Asta spunea pictorul Ștefan Luchian! Aceste inițiative «legislative» de tip «Ius primae noctis» au doar rolul de a pune în umbră întregul fenomen artistic, lume caracterizată doar de imaginație, spirit creator și emoție. E cazul să luam atitudine față de aceste încercări puerile de a mai scoate niște bani nemunciţi dintr-o zonă, și așa atinsă de foamea unora de avere și bani, spirituală care devine de multe ori refugiul de sănătate a multora dintre noi! Voi face o cercetare amănunțită vis a vis de această încercare de excrocherie!”.

    Suzana Vasilescu (Suprainfinit Gallery, București): „Țara în care statul nu sprijină cultura ci îi impune «taxă» de expunere publică! Țara în care dacă suni la Ministerul Culturii și întrebi ce se întâmplă cu antreprenorii culturali în perioada de criză ți se răspunde sec de către un secretar de stat că «mor încet, dar sigur»! E ireală decizia asta și trebuie contestată public de cât mai mulți. LE: Visarta cere și ca evenimentele expoziționale să fie autorizate de către ei!”.

    Merită atenție și postarea pe Facebook a proprietarului H’Art Gallery din București, Dan Popescu (postare de unde provine și primul comentariu extras, de mai sus):

    „(…) VISARTA e o asociație de colectare a drepturilor de autor pe arte vizuale. Multă vreme ei erau în conflict deschis cu Artmark care nu plătea drept de suită pentru artiștii revînduți ( cam 5% din preț final pe prima revînzare). Artmark zicea că de ce vor drept de suită pe artiști morți-copți de mult că aici e ceva putred. VISARTA îi dă în judecată și cîștigă. Foarte frumos. Doar că acum, acest lup tînăr a dat de sînge și vrea mai mult. Profită de un articol dintr-o lege unde se spune că dacă ești artist-haiduc și vrei să te reprezinți singur, nu poți ci vei fi automat arondat asociației ce se ocupă cu drepturile de autor care are cei mai mulți membrii . Adică ei, VISARTA. Următorul pas e ca VISARTA să impună celor de la ORDA ( insituție a statului) să le aprobe o „metodologie” prin care oricine expune o lucrare a unui membru VISARTA trebuie să prezinte bugetul ca ei să-l aprobe și să plătească cîte 80 de lei pe lucrare expusă. Asta vor să capete acum. (…)”

    Au început să apară și reacțiile politice

    Sigur, politicienii pot fi suspectați – mai ales în această perioadă, a campaniei electorale – că își urmăresc doar capitalul politic, însă în cazul de față, reacția lor e bine venită tocmai pentru a pune lumină pe o decizie care ar avea potențialul de a fi adoptată tacit de către Guvern (căci exemple au mai fost), cu posibile amendamente dăunătoare pentru întreaga piață a artei.

    Primul politician care a reacționat a fost Vlad Emanuel Durus – Deputat USR Maramureș: „Aflu cu stupoare de inițiativa VISARTA, societatea care încearcă să obțină un monopol pe colectarea drepturilor de autor în domeniul artelor vizuale. Practic, VISARTA vrea să taxeze cu 70-100 lei orice formă de artă expusă în public. Sectorul cultural abia mai respiră în momentul de față. Societăți precum VISARTA nu fac altceva decât să îngreuneze apariția unor noi produse culturale (…)”.

    A urmat un alt membru USR PLUS, din Iași, George Pleșu: „(…) Ceea ce părea inițial un „hoax” (o farsă), un „fake news”, s-a dovedit a fi adevărat. Dar posibilitatea ca un ONG obscur să primească un monopol care să ducă la falimentarea multor inițiative private și desființarea unor muzee este aberantă (…)”.

    A urmat europarlamentarul şi vicepresedintele PNL, Rareș Bogdan: „Protestez public împotriva unui atentat ticălos la cultură. Sper din suflet că bunii mei colegi vor interveni pentru a opri ceva care pare o tentativă de asasinat cultural. Unora le miroase a încercare de legalizare a mafiei, dar vă întreb și pe voi ce credeți (…)”.

    Nu în ultimul rând, a reacționat și liderul UDMR, Kelemen Hunor, fost Ministru al Culturii: „(…) solicit ministrului Culturii, fiindcă ORDA este în coordonarea Ministerului Culturii, şi mă întorc şi către primul-ministru (…), să oprească această iniţiativă imediat, fiindcă altfel se va ajunge la distrugerea muzeelor, la distrugerea galeriilor de artă. În loc să vină cu o ofertă şi cu un ajutor spre artişti, spre actul de creaţie, unii vor să se îmbogăţească din activitatea artiştilor plastici”.

     


    ERATĂ: Paragraful „Cei de la VISARTA și ORDA se apără în fața valului de acuzații că acel comision se va întoarce la artist (…)” a fost corectat. În loc de „acel comison”, e vorba de „85% din suma colectată”.

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. și politrucii care ne ”reprezintă” interesele ce au spus?
      Care ar fi inițiativa legislativă și a cărui partid pentru stoparea mulgerii sărăciei și nenorocirii din cultură?
      Ce zic Falcă, Wiener, Bîlcea și alți politruci care cică ne reprezintă nouă interesele? Fac abstracție de faptul evident că fiind vorba de cultură, cu siguranță, nu este în sfera lor de preocupări. Cultura pentru ei este ca Zilele aradului, o colecție nefericită de cântăreți de muzică populară sau, la evenimentele lor private, de cântăreți de manele. Tot de cultură fac parte micii, berea la pet și mașinile de cocalari (devărate opere de artă nu tablourile artiștilor plastici).
      Inițiativa ar trebui, de exemplu, să vizeze limitarea dreptului ORDA de a vinde blana ursului din pădure către ONG-uri prietene (ca alea a lui Glad Varga la Arad).
      Felicitări pentru ancheta autentică!

      +3 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    6 + 1 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.