Nu te mai miră nimic în România. Absolut nimic. Și n-o să facem aici referire la cazul de la Caracal, decât dacă vă ducem cu gândul spre comportamentul și profesionalismul unor procurori de acolo. Procurori care au greșit și care, probabil, nu băgăm mâna în foc, o să plătească pentru faptele lor.

Despre dosarul Corleone, Special Arad a scris de mai multe ori, scoțând în evidență mersul anchetei efectuate de Poliția Deva și procurori (mai mulți, căci s-au schimbat atât de mult… până a venit unul cu „curaj” să dea de pământ dosarul) de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva. Ei bine, „mersul” anchetei se dorește, cel puțin din punctul de vedere (sau ce?… ) a doi procurori din Deva, a fi încheiat la fel de repede cum a fost preluat de ultimul procuror, o doamnă sau domnișoară, nici nu știm. Practic, cum ai bate de palme, așa „dispare” un întreg dosar cu acuzații de nerespectare a hotărârilor judecătorești, de abuz în serviciu și de fals intelectual. Sau, se vrea.

Astăzi, noi, nu facem decât să dezvăluim ce s-a întâmplat, conform documentelor pe care le deținem, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva, acolo unde, timp de vreo doi ani, mai mulți procurori s-au chinuit (și știm bine ce spunem!) să ajungă să nu mai aibă „sub semnătură” dosarul Corleone (societate deținută de omul de afaceri Leontin Aslău), să ajungă să se scape de el. Ei bine, deunăzi, în 21 iunie 2019, chiar au încercat să se scape de el (oare cine-i „motivează” să aibă un asemenea comportament și o asemenea prestație?) și se spele pe mâni, neuitând totuși să favorizeze… ceea ce trebuia favorizat – conform evidențelor de mai jos.

Citește și: Dosarul „Corleone – Primăria Arad”. Expertiza e finalizată: valoarea prejudiciului este de peste 2 milioane de euro! Claudia Macra și Iulian Ciobăncan sunt suspecți în dosarul care va fi declinat la DNA sau DIICOT

Înainte însă de a vă lăsa să lecturați, în fereastra de mai jos, ordonanța procurorului de caz, trebuie să vă subliniem că am avut o discuție cu avocatul omului de afaceri, domnul Theodor Dascăl, acesta precizându-ne, cu privire la Ordonanța procurorului, următoarele: „Nu pot să fac speculații cu privire la mersul procesului, deși este evident că există tergiversare în soluționarea cauzei, această afirmație neconstituind o speculație, ci, din păcate, purul adevăr”.

În continuare, vă invităm să citiți, în fereastră, Ordonanța de clasare, renunțare și declinare a procurorilor din Deva, în „Dosarul Corleone”, ordonanță emisă în data  de 21 iunie 2019: 

Urmare a simulacrului de Ordonanță a Procurorului pe care ați lecturat-o, omul de afaceri Leontin Aslău a depus o plângere penală pe adresa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție, solicitând tragerea la răspundere penală a procurorilor Crăciun Cristina şi Bîrlan Alexandra (de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva), pentru comiterea infracţiunii de favorizarea infractorului.

Și să lucrăm cu plângerile oficiale:

Omul de afaceri explică, făcând un istoric pe scurt, că la data „de 20 iunie 2014 am formulat plângerea penală împotriva primarului mun. Arad, Falcă Gheorghe, actualmente europarlamentar, pentru comiterea unor infracţiuni de abuz în serviciu prev. de art. 297 Cod penal, respectiv de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti prev. de art. 287 Cod penal, fapte pentru care, prin Ordonanţa din 12 decembrie 2016 emisă în dos. nr. 400/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad s-a dispus clasarea potrivit prev. art. 16 alin. 1 lit. b Cod pr. pen.

În derularea procedurilor legale de atacare a acestei ordonanţe, prin dec. pen. nr. 241/PI/16.03.2017 a C.A. Timişoara s-a dispus strămutarea cauzei la Judecătoria Făget, instanţă care, prin încheierea nr. 107 din 20 iunie 2017 a admis plângerea împotriva ordonanţei din 12 decembrie 2016 emisă în dos. nr. 400/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad pe care a desfiinţat-o, trimiţând cauza procurorului pentru completarea urmăririi penale.

Urmare a solicitării mele, prin Ordonanţa din 28 iulie 2017 Procurorul General al Parchetului pe pe lângă ICCJ a dispus trimiterea cauzei înregistrate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad sub nr. 400/P/2014 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva, cauza fiind înregistrată sub nr. 2324/P/2017. După înregistrarea cauzei au fost efectuate o serie de acte procedurale, în special în audierea de martori, precum şi a două expertize din care rezultă că persoana vătămată a fost prejudiciată cu o sumă de peste 2.000.000 euro.

În cursul cercetărilor a rezultat comiterea unor alte infracţiuni de către funcţionarii din cadrul Primăriei mun. Arad, respectiv a infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 321 Cod penal, de obstrucţionare a justiţiei prev. de art. 271 alin. 1 lit. b Cod penal, de acces ilegal la un sistem informatic prev de art. 360 alin. 1,3 Cod penal, respectiv de alterarea integrităţii datelor informatice prev. de art. 362 Cod penal.

Prin Ordonanţa din 21 iunie 2019 procurorul de caz a dispus clasarea pentru infracţiunea de fals intelectual prev. de art. 321 Cod penal şi de obstrucţionare a justiţiei prev. de art. 271 alin. 1 lit. b Cod penal reţinând incidenţa prev. art. 16 alin.1 lit. b teza I Cod pr. pen., renunţarea la urmărirea penală pentru infracţiunea de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti prev. de art. 287 alin. 1 lit. g Cod penal, declinarea la DNA Arad (INSTITUTIE CARE NU EXISTA !!!!) pentru infracţiunea de abuz în serviciu prev. de art. 297, art. 309 Cod penal, respectiv declinarea la DIICOT – Biroul Teritorial Arad”.

Ce le impută Leontin Aslău celor doi procurori:

Leontin Aslău solicită celor două instituții, CSM și ÎCCJ, „să constate, potrivit celor ce se vor arăta mai jos, o serie de acţiuni/inacţiuni ale celor doi procurori care constituie un ajutor dat făptuitorilor din dosarul arătat în scopul împiedicării cercetărilor şi a tragerii la răspundere penală a acestora.

În privinţa procurorului Crăciun Cristina:

– deşi plângerea penală a fost formulată (dupa 11 ani de procese în civil, comercial și contencios toate procesele fiind câştigate de către SC Corleone SRL, sentinţe definitive și irevocabile care există depuse la dosar), în principal împotriva primarului mun. Arad, Falcă Gheorghe şi deşi la dosar există o serie de înscrisuri la care am făcut referire prin memoriile depuse, înscrisuri care atestă comiterea de către acesta în calitate de instigator a infracţiunilor imputate, procurorul nu a înţeles să dispună audierea acestuia;

– deşi există probe din care rezultă cel puţin bănuiala rezonabilă cu privire la comiterea infracţiunii de abuz în serviciu de către mai mulţi făptuitori în condiţiile art. 305 alin. 3 Cod pr. pen., nu s-a dispus începerea urmăririi penale „in personam”;

– deşi prin Ordonanţa din 20 iunie 2018(anexată), organul de cercetare penală a dispus începerea urmăririi penale „in personam” faţă de mai mulţi suspecţi, atât pentru abuz în serviciu cât şi pentru nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, cu o motivare juridică corectă a dispoziţiei luate, procurorul de caz:

– nici nu a confirmat, nici nu a infirmat ordonanţa organului de cercetare penală, cu precizarea că am primit această ordonanţă urmare a cererii de eliberare de copii ale actelor din dosar;

– în prezent, această ordonanţă nu se găseşte în dosar;

– la dosar nu se află vreo ordonanţă motivată de infirmare potrivit prev. art. 304 alin. 1 Cod pr. pen., astfel că nu sunt în măsură să speculez cu privire la cele întâmplate, respectiv împrejurările în care ordonanţa din 20 iunie 2018 a organului de cercetare penală a dispărut de la dosar;

– prin Ordonanţa din 20 septembrie 2018, acelaşi procuror dispune clasarea pentru infracţiunea de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti prev. de art. 287 alin. 1 lit. g Cod penal, plângerea fiindu-mi  admisă de către prim – procuror, care a dispus redeschiderea urmăririi penale, cu consecinţa începerii urmăririi penale față de doi suspecţi;

– prin Ordonanţa din 18 septembrie 2018, acelaşi procuror dispune efectuarea unei expertize, deşi nu exista suspect în cauză;

– deşi la data de 12.10.2018 am formulat cerere pentru extinderea acţiunii penale pentru comiterea infracţiunii de acces ilegal la un sistem informatic prev. de art. 360 alin. 1, 3 Cod penal, respectiv al infracţiunii de alterare a integrităţii datelor informatice prev. de art. 362 Cod penal, care atrag competenţa materială DIICOT, procurorul nu a dispus declinarea competenţei.

Apreciez că prin toate activităţile desfăşurate, dispunând clasarea şi tergiversând în mod vădit şi intenţionat soluţionarea cauzei, procurorul de caz a ajutat pe făptuitori pentru ca aceştia să nu fie traşi la răspundere penală, împlinirea termenului de prescripţie fiind iminentă:

– astfel, potrivit legii în vigoare, pentru infracţiunea de abuz în serviciu, termenul de prescripţie se va împlini în luna iulie 2020, iar fără o  începere „in personam” a urmăririi penale nu se va putea discuta despre prescripţia specială;

– potrivit proiectului de modificare a Codului penal, termenul de prescripţie a răspunderii penale este deja împlinit”.

În privinţa procurorului Bîrlan Alexandra:

– nu cunosc data de la care acest procuror instrumentează dosarul antemenţionat , în cauza după D-na procuror Crăciun Cristina a mai fost numită o doamnă procuror Suciu cu care am stat de vorbă o singură dată (fiind la dânsa în audiență) ;

– oricum, prin Ordonanţa din 21 iunie 2019, aceasta a dispus, contrar oricărei logici juridice, soluţionarea cauzei pentru infracţiunile de competenţa sa, respectiv declinarea la DNA pentru infracţiunea de competenţa acesteia şi la DIICOT, pentru infracţiunile de competenţa acestei unităţi de parchet;

–  apoi, ignorând Ordonanţa din 28 iulie 2017 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă ICCJ prin care s-a dispus trimiterea cauzei înregistrate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad la Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva, evident pentru existenţa unei cauze de strămutare, procurorul dispune declinarea la unităţi de parchet din raza de competenţă a Curţii de Apel Timişoara şi nu din raza Curţii de Apel Alba, cum ar fi trebuit să procedeze;

– pentru a emite această ordonanţă, în data de 21 iunie 2019, cu referire la declinare, a avut nevoie de peste 4 luni, în condiţiile în care ultimul act de procedură efectuat în cauză, depunerea expertizei de către expert, a avut loc în luna ianuarie sau februarie 2019.

Cu privire la cele arătate, solicităm să constataţi că procurorul de caz, deşi în speţă există atât caz de indivizibilitate, cât şi cazuri de conexitate, conform „Memoriului” depus la dosar la data de 10 iunie 2019 (anexat), cu intenţia de a tergiversa cauza, fracţionând dosarul în trei dosare separate, a ales această soluţie nejuridică, ignorând şi dispoziţia Procurorului General al Parchetului pe pe lângă ICCJ, cu scopul vădit de a împiedica tragerea la răspundere penală a făptuitorilor, cu referire la cele deja arătate cu privire la împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale.

Nu în ultimul rând, cu referire la activitatea aceluiaşi procuror, solicităm să observaţi motivarea dispoziţiei de renunţare la urmărirea penală cu privire la infracţiunea de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti prev. de art. 287 alin. 1 lit. g Cod penal din Ordonanţa din 21 iunie 2019, străină de prevederile art. 318 Cod pr. pen., în măsura în care apreciază că datorită timpului scurs de la data comiterii infracţiunii de către suspecţi (în urmă cu 5 ani) nu se impune tragerea acestora la răspundere penală, rezonanţa în societate a consecinţelor faptei fiind diminuată (deşi în presa locală fapta suspecţilor a fost intens mediatizată), ignorând că scurgerea timpului este imputabilă organelor judiciare din care face parte, eu formulând plângerea prealabilă imediat după comiterea infracţiunii, în temenul prevăzut de lege, cu aprecierea că şi această dispoziţie este subsumată aceluiaşi scop, a exonerării de răspundere penală a făptuitorilor”.