China şi-a devalorizat marţi moneda naţională – yuanul -, într-o mişcare care a făcut valuri pe pieţele mondiale. Este cea mai mare devalorizare a monedei naţionale chineze din ultimii 20 de ani. „China se vrea America”, a comentat pentru gândul decizia autorităţilor chineze un analist financiar.

Banca centrală chineză a redus rata zilnică a dobânzii de referinţă cu 1,9%, ducând la cea mai mare devalorizare de o zi a yuanului din ultimii 20 de ani, comentează AFP.

“Mişcarea bruscă de marţi este o reacţie la slăbirea semnificativă a exporturilor Chinei din luna iulie şi la creşterea riscului de deflaţie”, au apreciat analiştii financiari.

Banca Populară a Chinei a anunţat că operaţiunea de stabilire a cursului valutar va deveni mult mai aliniată cu cererea şi oferta.

Yuanul s-a întărit în ultimele luni laolaltă cu dolarul, făcând ca exporturile chineze să fie mai scumpe şi ducând la creşterea riscului de pierdere a locurilor de muncă din industria chineză unde sunt angajaţi milioane de muncitori.

Analiştii apreciază că orice modificare semnficativă a ratei de schimb creşte riscul de tensiuni cu partenerii comerciali ai Chinei.

Exporturile chineze au scăzut în luna iulie cu 8,3% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut, o marjă neaşteptat de mare, consideră analiştii.

Rata de schimb a yuanului, în raport cu dolarul american

Yuanul, cunoscut sub numele de renminbi, are un interval de fluctuaţie într-o bandă de 2 procente peste sau sub rata stabilită în fiecare zi de către Banca Populară Chineză pe baza tranzacţiilor din ziua precedentă.

În 2005 China a anunţat că va lăsa moneda sa naţională să fluctueze faţă de un coş de monede străine, ca răspuns la criticile aduse de SUA şi Europa faţă de sistemul său valutar strâns legat de valuta americană.

Compoziţia coşului este secretă, dar dolarul se pare că domină coşul valutar, ceea ce înseamnă că yuanul a crescut chiar dacă monedele altor ţări dezvoltate s-au devalorizat.

SUA şi alte guverne s-au plâns ani de zile că Beijingul suprimă cursul de schimb al yuanului, oferind exportatorilor săi un avantaj neloial şi dezavantajând competitorii străini.

Autorităţile de la Washington şi alte guverne presează Beijingul să permită pieţei să stabilească rata de schimb.

“Această situaţie complexă prezintă noi provocări”,  se arată într-un comunicat al Băncii centrale chineze.  Oficialii băncii au spus că rata de schimb a yuanului este “nu în întregime în concordanţă cu aşteptările pieţei” şi prin urmare a fost un moment bun pentru a regla controalele cu scopul de a ajuta la dezvoltarea pieţei valutare.

Oficialii bancari au promis să menţină rata de schimb “practic stabilă”, dar au declarat că piaţa ar avea pe viitor un rol mai important,  lăsând deschisă posibilitatea apariţiei unui declin mai mare al yuanului, după cum apreciază analiştii financiari.

Devalorizarea de marţi a fost doar o ajustare şi nu trebuie interpretată ca un semn că yuanul va intra un trend de depreciere, potrivit lui Ma Jun, economist şef al Băncii centrale Chineze, citat de Caixin şi preluat de Bloomberg.

Devalorizarea yuanului a zguduit pieţele mondiale, monedele din Coreea de Sud, Australia şi Singapore devalorizându-se marţi cu cel puţin 1%. Acţiunile companiilor aeriene chineze au căzut pe fondul îngrijorărilor cu privire la creşterea cheltuielilor cu rambursarea împrumuturilor în dolari. Pe de altă parte, un yuan mai slab înseamnă şi o reducere a puterii de cumpărare a consumatorilor chinezi.

Cursul de schimb real efectiv al yuanului a urcat cu 13% în ultimele patru trimestre, aceasta fiind cea mai mare apreciere a unei monede, potrivit indicilor Bank for International Settlements.

„China se vrea America”

Ceea ce face acum China a făcut şi America de multe ori, mai ales când dorea să impulsioneze exporturile, a explicat pentru gândul un analist financiar.

“China se vrea America. SUA, de foarte multe ori, când dolarul era gata să devină rege pe piaţa financiară internaţională, proceda la devalorizări, şi asta o făcea în special în momentele când avea miză mare pe export. Avea nevoie de un dolar mai slab ca să le fie bine exportatorilor şi să îi descurajeze pe importatori. Asta au făcut americanii de multe ori,  asta fac chinezii acum”, a explicat pentru gândul un analist financiar.

Continuarea pe Gandul.info