Mihai Răzvan Ungureanu, despre ineficiența ONU în conflictele politice globale, la simpozionul „Europa – provocări și răspunsuri” din Arad

    de [email protected] | 11 septembrie 2022, 7:56 PM | Politikos | Știri Arad | Topic special

    1

    Un nou simpozion pe teme geopolitice a debutat la Arad în această săptămână, cu titlul „Europa – provocări și răspunsuri”. Inițiat de Prefectura Aradului, mai precis de subprefectul Doru Sinaci, evenimentul de două zile (8-9 septembrie) în Sala Ferdinand a Primăriei a fost o copie aproximativă după Conferințele Dilema Veche, similitudinile izbitoare începând cu temele abordate în mod special la ediția din acest an a Conferințelor Dilema Veche (Europa în contextul războiului în Ucraina, istorie, cultură și civilizație europeană) și culminând cu moderatorul ales pentru conferințele acestui nou simpozion, Sever Voinescu, redactor-șef al revistei Dilema Veche. Au fost șase invitați la prima ediție a simpozionului (la nivel declarativ, se pare că se dorește o continuare), acum însă ne vom concentra pe ultima conferință, susținută de Mihai Răzvan Ungureanu, alias MRU.

    Dezbaterile ce vizau conflictul ruso-ucrainean aveau o nuanță inevitabil diferită acum, față de Conferințele Dilema Veche din această primăvară, deoarece invazia rusă a Ucrainei a depășit deja jumătate de an de conflicte armate și orori de război, iar tensiunile politice pun într-o situație din ce în ce mai delicată nu doar Europa, respectiv UE, ci întreaga lume. Nu „delicată”, de fapt, ci de-a dreptul îngrijorătoare, potrivit lui Mihai Răzvan Ungureanu.

    Fostul prim-ministru este de părere că birocrația, pasivitatea, incapacitatea de reformare a Consiliului de Securitate din cadrul Organizației Națiunilor Unite (ONU) sunt cauzele principale pentru izbucnirea războiului din Ucraina, organizația nereușind să gestioneze și să calmeze tensiunile politice globale care „fierb” de ani de zile, fiind incapabilă, în mod deosebit, să ia o decizie fermă după anexarea Crimeii de către Rusia, moment în care iminența unui război și mai mare a devenit din ce în ce mai greu de ignorat.

    MRU a trecut rapid în revistă și referințele istorice și motivațiile socio-culturale prin care Rusia își justifică agresiunea asupra Ucrainei începând cu doctrina „Russkiy Mir” (lumea rusă) până la aspirația imperială a lui Putin de a restabili sfera de influență intercontinentală a fostei URSS, dar ceea ce a vrut să sublinieze a fost îngrijorarea și nesiguranța care a cuprins o parte din elita politică și inclusiv militară a Europei în ceea ce privește viitorul Uniunii Europene și NATO, dar mai cu seamă, viitorul ONU, în condiția în care în prezent, deasupra întregii lumi atârnă un colosal semn de întrebare: dacă (și dacă da, cum și când) va mai reuși ONU să-și îndeplinească misiunea, de a garanta pacea mondială, respectarea drepturilor omului, cooperarea internațională și respectarea dreptului internațional. Din moment ce Consiliul de Securitate al ONU nu este o structură executivă, ci doar consultativă, deci nu există un organ care să asigure securitatea continentală sau chiar globală, Mihai Răzvan Ungureanu a pus întrebările retorice: „De fapt, cine ne apără?” și „Care vor fi consecințele asupra securității continentale sau asupra securității internaționale?”.

    În opinia lui, războiul din Ucraina va dura mult și nu se va termina decât cu dizolvarea completă a uneia dintre părți, iar șansele ca Rusia să iasă învinsă din acest proces sunt slabe, pentru că țările membre UE și NATO nu par să fie suficient de unite, nu au forța necesară (nici măcar militară, comparativ cu forța brută a Rusiei) să intervină cu promptitudine. Iar cel mai rău, e de părere MRU, este că există un „cancer” în structura acestor alianțe și a Organizației Națiunilor Unite, faptul că anumite țări sunt șantajabile, manipulabile separat, și faptul că anumite țări adesea dau câștig de cauză interesului național în detrimentul interesului comun.

    Aici intervine un alt subiect important pe care s-a pliat simpozionul „Europa – provocări și răspunsuri”, problema tendințelor suveraniste și federaliste, identitatea națională și cea europeană. „Este clar că nu mai poți fi insular în această lume, e o lume în care bătaia aripilor unui fluture într-o parte a planetei creează valuri în partea cealaltă. Nu există securitate insulară, nu suntem apărați dacă ne izolăm”, a spus Mihai Răzvan Ungureanu.

    În linii mari, conferința lui Mihai Răzvan Ungureanu nu a condus la nicio concluzie sau previziune clară, doar a prefigurat îngrijorarea generală pentru ceea ce ar putea însemna urmările haosului ideologic și politic creat de Rusia. Totuși, MRU a subliniat că ne așteaptă o criză și mai mare decât cea pe care începem s-o resimțim, având în vedere că „repararea” daunelor materiale provocate de agresiunea rusă va costa Europa extrem de mult și a subliniat pericolul pe termen lung pe care îl reprezintă strategia Rusiei de înregimentare a generațiilor tinere cu ideologia „Russkiy Mir” și mișcarea anti-capitalistă și anti-globalizare, care va genera doar alte tensiuni internaționale pe viitor și pot duce la catastrofe de neimaginat.

    „S-a depășit limita compromisului rezonabil, adică s-a depășit limita la care cele două părți beligerante pot, printr-un efort de ordin politic sau de ordin etic, să convină asupra unui armistițiu sau asupra unui compromis, în egală măsură neplăcut pentru ambele părți, dar un compromis care să aducă liniște”, a spus Mihai Răzvan Ungureanu.

    Vrem pace imediată – care ar însemna începutul unei negocieri – sau sancționarea țării agresoare, a Rusiei? – a mai pus întrebarea retorică MRU, subliniind că România a fost printre primele țări care au pledat pentru pace cât mai urgentă.

    La prima ediție a simpozionului „Europa – provocări și răspunsuri” au mai fost invitați Mihai Sebe și Gabriel Giurgiu (masă rotundă, axată pe tema „Problemele interne ale Europei”), prof. univ. dr. Valeriu Stoica (conferință pe tema „Tensiunile dintre suveranism și federalism care se manifestă în interiorul Uniunii Europene, cu particularizare asupra supremației dreptului european în sistemul constituțional de la noi”), Sabina Fati și Corina Turșie (masă rotundă cu tema „Problemele externe ale Europei”), prilej cu care Sabina Fati și-a lansat la Arad cartea „Călătorie pe urmele conflictelor de lângă noi. Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia”.

    Mihai Răzvan Ungureanu a fost prezentat la Simpozionul „Europa – provocări și răspunsuri” în calitate de profesor la Facultatea de Istorie a Universității din București, dar trebuie menționată și cariera sa politică, care, de altfel, nu este un secret, în schimb este cu atât mai relevantă în problematica geopolitică dezbătută la simpozionul din Arad și, nu în ultimul rând, relația strict politică a acestuia cu Aradul.

    Mihai Răzvan Ungureanu a fost director al Serviciului de Informații Externe (SIE) de două ori, mai întâi între 2007 – 2012, la propunerea Președintelui Băsescu, apoi între 2015 și 2016 la propunerea Președintelui Iohannis. Cea mai importantă funcție ar fi cea de prim-ministru, ocupată de Ungureanu pentru o scurtă vreme, între 9 februarie 2012 și 7 mai 2012. Este membru PNL din 2004, cu mici „escapade” în diferite partide-satelit. Mai întâi a fost independent în timpul șefiei la SIE și în timpul ocupării funcției de prim-ministru, după care a fondat Inițiativa Civică de Centru-Dreapta (ICCD), alături de Monica Macovei și Cristian Preda. În septembrie 2012, Ungureanu s-a înscris în partidul Forța Civică, devenind în scurt timp președintele partidului, după care a alipit partidul la Alianța România Dreaptă (ARD), formată din PDL și PNȚCD.

    La alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, Ungureanu a câștigat un post de senator de Arad din partea ARD, fiind susținut de primarul de atunci, Gheorghe Falcă. După alegerile parlamentare din 2012, ARD s-a dizolvat. În martie 2013, Forța Civică și PNȚCD au reînființat Alianța Dreptate și Adevăr. În luna iulie a anului 2014, Partidul Forța Civică al lui Mihai Răzvan Ungureanu a decis să fuzioneze prin absorbție cu PDL, după care a urmat fuziunea prin absorbție cu PNL. După câștigarea alegerilor din 16 noiembrie 2014 de către Klaus Iohannis, Mihai Răzvan Ungureanu a fost numit consilier personal al Președintelui.

    Fără să fie o surpriză (trecând în revistă fugitiv, cu această ocazie, un alt fel de conflict politic, unul nesemnificativ în comparație cu cele despre care s-a discutat la conferință, dar cu atât mai relevant la nivel local), e de menționat că la conferința lui Mihai Răzvan Ungureanu, fostul primar Gheorghe Falcă a fost prezent chiar în primul rând, a lipsit însă cu desăvârșire primarul actual al Aradului, Călin Bibarț. Singurul reprezentant al Primăriei (instituție parteneră a evenimentului) prezent la acest simpozion a fost viceprimarul Lazăr Faur, stând chiar lângă europarlamentarul Falcă.

    Distribuie articolul

    Comentarii

    Scrie un comentariu

    8 + 9 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.