Mai multe persoane de care nu vrei neapărat să te apropii, câteva magazine închise parcă de pe vremea austro-ungarilor, câteva abandonate acum și mult praf venit, așa cum veneau oamenii, în trecut, în valuri, din dispăruta Piață Mare (Piaţa Catedralei). Aşa arată strada Meţianu acum, la final de august. Aşteaptă parcă pe cineva, oricine, să vină să o decupleze de la aparatele care o mai ţin în viaţă şi să o lase să-şi dea duhul liniștită și împăcată cu soarta-i potrivnică.

La momentul la care Piaţa Catedralei s-a închis pentru refacere şi rebranduire, strada Mețianu și comercianții ei intraseră parcă în jocul pariurilor ușor de pierdut, prea ușor de câștigat: câți o să mai fie aici, peste un an?
Puţini au rămas, la niciun an distanţă de la deschiderea şantierului de lângă.

(Șantierul din Piața Catedralei, pe caniculă) 

Strada Mețianu, luni, pe caniculă și praf

Luni, la început de săptămână, am decis să vedem care e stadiul lucrărilor de modernizare în Piaţa Catedralei şi să ne testăm imaginaţia: să vedem dacă putem intui cum va arăta aceasta la final de lucrări de reabilitare, în condiţiile în care nu am primit vreodată o randare care să ne prezinte viitorul pieţei şi când ar putea fi finalizată investiția. Nu ne-am prins nici de una, nici de cealaltă, iar, pe cele 40 de grade Celsius de luni, creierul nu s-a putut gândi decât la umbră, imposibil de găsit acolo, printre betoane, praf, utilaje și mormane de granit.

Am fugit ca atare, cât am putut de repede, în sigurul loc cu copaci din zonă – strada Mețianu – și ne-am surprins numărând magazinele abandonate, care din vitrinele goale, comunicau cu toate o singură informaţie: „SPAȚIU DE ÎNCHIRIAT”.

Am numărat de la un capăt la altul al străzii șase magazine închise recent, probabil în ultimul an, de când Piața Catedralei s-a închis și alte cel puțin șase care, cu siguranță, nu au mai funcționat de o vreme, unele poate de ani de zile, unele din vremurile de glorie ale Aradului.

(Mețianu a rămas și fără vinurile de Miniș)

Pietonală fără baruri și cafenele

Nicio cafenea, nici un bar, nicio pizzerie nu își spune povestea pe strada Mețianu, o stradă pietonală pe care nu ai de ce să te oprești. Însăși conceptul străzilor pietonale pare subminat sistematic pe strada Mețianu.

De când singura pizzerie de pe stradă, o pizzerie care servea una dintre cele mai gustoase pizza din Arad, a predat armele și a decis să se mute, pe strada Mețianu nu mai poți poposi decât pe băncile, celebrele bănci de 8 mii de euro, acolo unde câțiva alcoolici, câțiva drogați, mai mulți oameni ai străzii și câțiva bătrânei timizi se luptă parcă să aibă întâietate la odihnă.

Mai mulți copii, câteva gravide, trei, patru mame cu cărucioare par că vor totuși să-i mai dea o șansă străzii, probabil ultima. Dacă lucrările din Piața Catedralei vor mai dura mult, această luptă va fi cu siguranță pierdută.

Atunci, chiar Primăria Arad, care a decis în trecut să facă din strada Meţianu una pietonală, în baza unor studii și planuri care nu au mai fost duse până la capăt și care trebuiau să unească Cetatea Aradului cu Turnul de apă, strada pietonală fiind legătura perfectă între aceste două obiective şi altele la fel de importante (Piaţa Avram Iancu şi Parcul Reconcilierii), ar putea lipi la cele două intrări ale străzii două anunțuri imense: „STRADĂ de ÎNCHIRIAT”.

(Pizzeria a abandonat şi ea strada Meţianu)

Bucuria a plecat şi ea de pe Meţianu

Câteva magazine se ambiţionează să ţină strada parcă în viaţă: un chioşc de ziare e prezent acolo, sfidând şi mai mult realitatea zilelor noastre + avea clienţi chiar când treceam pe acolo -, iar puţin mai spre Piața Avram Iancu, o parfumerie, desprinsă parcă din altă lume, se încăpățânează să schimbe până și mirosul de pe prima stradă pietonală din Arad.

(Presa se încăpăţânează să reziste pe prima stradă pietonală a Aradului)

Dacă ar fi rezistat aici și magazinul de dulciuri din Ucraina și Republica Moldova, Bucuria, poate că vorbeam cu mai puțină nostalgie astăzi de strada Mețianu. Dar Bucuria s-a mutat și ea de pe Mețianu, lăsând în urmă, pe strada pietonală, doar câteva farmacii și câteva magazine care în trecut, prin comune, purtau numele de magazin universal.

Magazinul RDS e singurul aglomerat de pe această stradă, semn că românii visează în continuare cu ochii deschişi, uitându-se la poveştile americane de la televizor, dar se hrănesc şi cu dramele româneşti de zi cu zi transmise, la ore fixe, de televiziunile naţionale.

(Câţi comercianţi vor mai rezista pe Meţianu până la inaugurarea lucrărilor din Piaţa Catedralei?)

Cine rămâne, cine pleacă

Dacă Piaţa Catedralei va reveni la viaţă, în noua formulă gândită de Primăria Arad, poate aici vor apărea, ca ciupercile, terase şi cafenele, aşa cum ar trebui să fie pe o stradă pietonală în orice oraş civilizat. Dar, cum nu ştim nici ce viitor au gândit exact edilii locali pentru viitoarea Piaţă a Catedralei, nu ştim nici dacă Meţianu mai poate fi înviată din morţi.

Ştim doar că, în viitoarea piaţă, ar trebui să aibă loc mai toate evenimentele publice ale Aradului, deşi noi, personal, nu ne putem imagina unde vor parca, aici, toţi cei care sunt obişnuiţi să vină cu maşina la chermeze şi la ce baruri şi restaurante se vor opri înainte şi după evenimentele primăriei.

Străzile Cicio Pop şi Eminescu par că vor să fie „omul potrivit la locul potrivit”, aşa că pe aici încep să se cosmetizeze tot felul de spaţii abandonate de ani de zile. Două cafenele sunt deja aici de-o vreme şi par să o ducă bine. Dar după colț pândește, parcă mai activ ca niciodată, mutat în chirie dar parcă pentru totdeauna, Spitalul de nebuni.

(Strada Meţianu, aproape toată de închiriat)

Citește și:

Ce a fost și ce a ajuns proiectul de reamenajare a Pieței Catedralei

S-a închis oficial Piața Catedralei. 80 de comercianți s-au mutat în noua hală de lângă Turnul de Apă

Statuia Regelui Mihai, în Piața Catedralei

Din 1 noiembrie începe regenerarea urbană a Pieței Catedralei

Strada comercială Mețianu, în „moarte clinică”…

Măsură radicală pe strada Mețianu! Băncile de 8000 de euro bucata „au prins aripi”!