„Aţi deținut vreodată acțiuni Wirecard?” l-a întrebat Cansel Kiziltepe, deputat social-democrat, pe Ralf Bose, șeful auditorului german Apas. Răspunsul său a provocat un cutremur politic și a pus capăt brusc carierei sale de peste 30 de ani.

Fost partener la KPMG, Bose conducea o agenție guvernamentală care este în mod normal protejată de controlul public prin legi stricte privind secretul. Dar aceste legi nu se aplică anchetei Bundestag asupra Wirecard. Bose a dezvăluit că a cumpărat și vândut acțiuni Wirecard în timp ce Apas investiga auditorul EY al Wirecard. Câteva ore mai târziu, guvernul german a început să cerceteze tranzacțiile. Și în câteva săptămâni, Bose fusese concediat.

Admiterea sa târzie în decembrie anul trecut a fost unul dintre punctele culminante ale unei anchete care a electrizat clasa politică a Berlinului și a dus la o serie de demisii în rândul autorităților de reglementare și al directorilor financiari.

„[Cu Bose] a fost unul dintre acele momente când ai știut pe loc că această persoană va trebui să plece”, spune Matthias Hauer, unul dintre parlamentarii care conduc ancheta.

Constituită în octombrie anul trecut, obiectivul principal al anchetei este de a afla de ce autoritățile de reglementare germane nu au reușit să identifice unul dintre cele mai grave cazuri de fraudă corporativă din țară și să ia măsuri pentru prevenirea acesteia – și să descopere cum să împiedice repetarea ei. Autoritățile germane păreau oarbe atunci când Wirecard a anunțat în iunie anul trecut că 1,9 miliarde de euro lipsesc din conturile sale și câteva zile mai târziu s-au prăbușit în insolvență.

Ancheta atinge un punct culminant emoțional în această săptămână, când parlamentarii interogează cei mai puternici doi politicieni germani – Angela Merkel, cancelarul veteran și ministrul de finanțe, Olaf Scholz. Venind cu doar cinci luni înainte de alegerile naționale – și într-un moment extraordinar de fluid în politica germană – întâlnirile ar putea modela dezbaterea politică pentru următoarele săptămâni.

Parlamentarii vor dori să știe de ce Merkel a făcut lobby pentru Wirecard în China, atunci când rapoartele despre presupuse fraude la companie au fost în atenţia publicului de luni de zile. Scholz va fi rugat să explice modul în care BaFin, autoritatea de reglementare financiară pe care o supraveghează, nu numai că nu a reușit să descopere frauda Wirecard, ci a urmărit vânzătorii scurți și jurnaliștii Financial Times, care au evidențiat primii neregulile de la acestă companie.

Scholz, care candidează din partea social-democrațior la alegerile din septembrie pentru postul de cancelar al Germaniei, a pus cea mai mare parte din vină pe umerii auditorilor Wirecard. De asemenea, el a încercat să-și liniștească criticile lansând o reformă amplă a reglementării financiare în Germania, consolidând în mod substanțial puterile BaFin și braconându-l pe Mark Branson, respectatul șef al regulatorului elvețian Finma, ca noul șef al BaFin.

Constituită în octombrie anul trecut, obiectivul principal al anchetei este de a afla de ce autoritățile de reglementare germane nu au reușit să identifice unul dintre cele mai grave cazuri de fraudă corporativă din țară și să ia măsuri pentru prevenirea acesteia – și să descopere cum să împiedice repetarea ei. Autoritățile germane păreau oarbe atunci când Wirecard a anunțat în iunie anul trecut că 1,9 miliarde de euro lipsesc din conturile sale și câteva zile mai târziu s-au prăbușit în insolvență.

Ancheta atinge un punct culminant emoțional în această săptămână, când parlamentarii interogează cei mai puternici doi politicieni germani – Angela Merkel, cancelarul veteran și ministrul de finanțe, Olaf Scholz. Venind cu doar cinci luni înainte de alegerile naționale – și într-un moment extraordinar de fluid în politica germană – întâlnirile ar putea modela dezbaterea politică pentru următoarele săptămâni.

Parlamentarii vor dori să știe de ce Merkel a făcut lobby pentru Wirecard în China, atunci când rapoartele despre presupuse fraude la companie au fost în atenţia publicului de luni de zile. Scholz va fi rugat să explice modul în care BaFin, autoritatea de reglementare financiară pe care o supraveghează, nu numai că nu a reușit să descopere frauda Wirecard, ci a urmărit vânzătorii scurți și jurnaliștii Financial Times, care au evidențiat primii neregulile de la acestă companie.

Scholz, care candidează din partea social-democrațior la alegerile din septembrie pentru postul de cancelar al Germaniei, a pus cea mai mare parte din vină pe umerii auditorilor Wirecard. De asemenea, el a încercat să-și liniștească criticile lansând o reformă amplă a reglementării financiare în Germania, consolidând în mod substanțial puterile BaFin și braconându-l pe Mark Branson, respectatul șef al regulatorului elvețian Finma, ca noul șef al BaFin.

Citeşte continuarea pe blacknews.ro