Reprezentanții Societății Multidisciplinare a Medicilor Rezidenți au reușit să prezinte autorităților seria de probleme cu care se confruntă medicii rezidenți din toată țara, într-o întâlnire avută în această săptămână la Ministerul Sănătății. În urma întâlnirii, s-a formulat o adresă înaintată către Minister, ce solicită lămuriri și potențiale soluții la neregulile prezentate.

Întâlnirea a avut loc la Ministerul Sănătății miercuri, pe data de 5 August 2020, între Secretarii de Stat Horațiu Moldovan și Andrei Baciu, Dr. Dragoș Cătălin Ghica și reprezentanți ai Societății Multidisciplinare a Medicilor Rezidenți (SMMR), alături de federațiile studențești din domeniul sănătății (FASMR, FASFR și FSMDR).

Redăm, în rândurile de mai jos, adresa medicilor rezideți înaintată către Minister:

Ne bucurăm că prin această întâlnire am reușit să abordăm o serie dintre problemele presante cu care medicii rezidenți din România se confruntă, de aceea dorim să menținem o comunicare cât mai eficientă între Ministerul Sănătății și medicii rezidenți. Deși contextul
epidemiologic din ultimele luni a scos la suprafață slăbiciuni ale sistemului în care și medicii rezidenți au avut de suferit, a mascat concomitent și probleme vechi, trecute cu vederea și devenite, în timp, practici curente.

În continuare, dorim să expunem cele mai presante și importante probleme cu care se confruntă medicii rezidenți din România:

1. Salarizarea gărzilor efectuate peste norma menționată în contractul individual de muncă – Conform Ordinului comun al Ministerului Sănătății și al Ministerului Educației privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidențiat din 2007, la Art. 15, al. 2 se stipulează: „Medicii rezidenţi care efectuează gărzi în afara programului normal de lucru sunt salarizaţi pentru această activitate de către unitatea sanitară unde efectuează garda, cu respectarea prevederilor legale”. O practică extinsă la nivelul tuturor centrelor universitare este aceea de a remunera gărzile medicilor rezidenți începând cu anul III de pregătire în specialitate, deși există numeroase exemple în care gărzile nu sunt salarizate deloc de-a lungul rezidențiatului. Conform ordinului menționat anterior, începând din anul III de pregătire, medicul rezident poate fi inclus în linia I de gardă efectuată în specialitatea în care îşi desfăşoară rezidenţiatul, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competenţă. Într-un procent foarte scăzut de cazuri, medicul rezident este inclus în linia 1, aceasta fiind acoperită de un medic specialist/primar, însă acest articol nu stipulează nicidecum că un medic rezident va începe să fie remunerat pentru orele suplimentare de gardă începând din anul III de pregătire în specialitate. Deși perioada în care ne aflăm este și una de formare, suntem o parte integrantă a sistemului de sănătate, iar activitatea noastră, ca medici rezidenți, nu este una pur educațională, oferind servicii medicale conform limitelor de competență alături de medicii specialiști/primari.

2. Facilitarea schimbării coordonatorului de rezidențiat în același centru universitar – Fiind conștienți de numeroasele abuzuri la care medicii rezidenți sunt deseori supuși în unitățile sanitare în care își desfășoară activitatea, de la cazuri „ușoare” ce privesc dezinteresul cadrelor medicale cu privire la procesul de formare al tinerilor medici, prin lipsa unor cursuri sau materiale de studiu, privarea de la efectuarea de stagii sau pregătire în alte centre sau în străinătate, la cazuri grave, dar reale, de violență fizică și verbală sau hărțuire sexuală. Medicul rezident ar trebui să aibă posibilitatea, în limita locurilor și cu o

Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți justificare clară și argumentată, să solicite schimbarea unui coordonator de rezidențiat în același centru de pregătire, fără a fi necesar acordul coordonatorului de la care medicul rezident dorește să plece.

3. Crearea unei baze de date a unităților sanitare din afara centrelor universitare de pregătire în rezidențiat – Odată cu introducerea recentă a posibilității efectuării de stagii în spitale județene/private/militare aflate în afara centrelor universitare, solicităm crearea și publicarea unei baze de date actualizate constant, care să conțină toate unitățile sanitare mai sus menționate, secțiile acreditate împreună cu responsabilii de formare și coordonatorii de formare în rezidențiat din centrul universitar arondat județului din care spitalul în cauză face parte.

4. Uniformizarea acordării sporurilor aferente fiecărei specialități – Conform legii actuale, sporurile din sănătate sunt, de cele mai multe ori, încadrate în intervale procentuale, de exemplu: „între 50% și 75%”. Această laxitate, lasă libertatea unor unități sanitare plătitoare să remunereze medicii rezidenți cu sporul minim al intervalului procentual aferent, indiferent de pontaj. Astfel, medicii rezidenți care își efectuează pregătirea în aceeași specialitate, același an de studiu, în aceleași condiții, dar având unități sanitare plătitoare diferite, pot avea diferențe salariale notabile.

5. Lipsa acordării tichetelor de vacanță – În urma unei consultări informale cu medicii rezidenți, împreună cu o consultare a legii, am ajuns la concluzia ca nu există nicio justificare clară pentru care medicii rezidenți nu primesc tichete de vacanță, ei fiind singurii angajați din sistemul de sănătate aflați în această situație.

6. Crearea și implementarea unui sistem de evaluare pentru cadrele medicale – Conform Ordinului menționat la punctul 1, Art. 10, alin. (2) menționează: „Coordonatorul programului de rezidenţiat/directorul de program, responsabilii de formare şi îndrumătorii de formare beneficiază de 40 de credite de educaţie medicală continuă, în domeniul specialităţii pe care o practică, pentru fiecare an de activitate de instruire.” Considerând că nu există nicio formă de penalizare pentru un îndrumător/ responsabil de formare/ coordonator de formare care nu își respectă atribuțiile și responsabilitățile conform legii, propunem implementarea unui sistem de evaluare (feedback) a activității, în urma căruia, beneficiile menționate la Art. 10 să fie diminuate sau retrase, conform legii.