sâmbãtã, 13 iulie, 2024

Special Arad Logo

    Marea Britanie oferă 136 de milioane de euro pentru refugiați, iar Franța 100 de milioane. Ce sumă a anunțat Klaus Iohannis

    de - | 25 septembrie 2015, 2:31 PM | Internaţional

    0

    Europa este inca departe de o solutie, in criza refugiatilor. Avertismentul vine din partea cancelarului Angela Merkel, dupa summitul extraordinar al Uniunii Europene de la Bruxelles, potrivit stirileprotv.ro.

    Liderii au convenit asupra intariri frontierelor exterioare ale Uniunii, dar si pentru sprijinirea statelor vecine Siriei, cum sunt Turcia, Iordania si Libanul – primele unde ajung cei care fug de razboi.

    Dupa mai mult de 6 ore de dezbateri la Bruxelles, presedintele Consiliului european, Donald Tusk, a anuntat „cel putin” un miliard de euro in plus pentru ajutorarea refugiatilor. Banii vor merge catre agentiile care ajuta migrantii aflati in tarile vecine Siriei.

    Kaus Iohannis, presedintele Romaniei: „Romania a decis sa aloce 300.000 de euro pentru urmatorii trei ani. Reprezinta un multiplu al sumei care a fost pana acum alocata acestei cauze.”

    Premierul britanic a anuntat ca tara lui va contribui cu 136 de milioane, iar Franta cu 100 de milioane, dupa cum a facut cunoscut presedintele Holland. Liderii europeni spera că sirienii vor avea mai putine motive sa ia calea exilului catre Europa, daca vor beneficia de conditii mai bune de trai in aceste tabere.

    Donald Tusk, presedintele Consiliului European: „Este clar ca valul cel mare de migranti inca nu a ajuns in Europa. Din acest motiv, trebuie sa modificam politica usilor si ferestrelor deschise. Haosul de la granitele externe trebuie sa se termine.”

    Angela Merkel, cancelarul Germaniei: „Sunt absolut convinsa ca Europa nu are nevoie doar de distribuirea punctuala, dar si de un sistem de plata pentru distribuirea corecta a refugiatilor in tarile Uniunii Europene. Am facut primul pas, dar mai avem multe de facut”.

    S-a ajuns usor la un consens si in privinta crearii de asa-numite „hot-spoturi” in tarile din prima linie a valului de migranti. In aceste centre, cei abia sositi vor fi identificati, inregistrati si amprentati. Iar autoritatile din Grecia si Italia vor beneficia de ajutor logistic din partea agentiilor europene.

    Imigrantii care nu vor primi azil, vor fi trimisi inapoi in tarile de origine. Totodata, din aceste centre, refugiatii vor fi relocati catre alte state membre ale Uniunii.

    Jean Claude Juncker, presedintele Comisiei Europene: „Intalnirea s-a desfasurat intr-o atmosfera mai placuta decat ma asteptam.”

    Asta si pentru ca… liderii europeni reuniti la Bruxelles nu au mai discutat despre cotele obligatorii, subiect care a nemultumit inclusiv Romania. Agenda intalnirii s-a axat pe ajutorul pe care trebuie sa-l primeasca statele din care provin refugiatii, tari ca Turcia, Iordania sau Liban.

    In timp ce mii de imigranti continua sa strabata Balcanii indreptandu-se spre nordul Europei, se aprind tot mai mult tensiunile dintre Croatia si Serbia. Fiecare si-a inchis partial frontiera pentru vehicule provenind din cealalta tara.

    Zagrebul insista ca autoritatile de la Belgrad sa nu mai trimita imigranti spre teritoriul Croatiei, ci sa-i orienteze direct spre Ungaria si Romania.

    Nou record de migranti inregistrat in Ungaria. Tensiuni intre Serbia si Croatia din cauza fluxului de refugiati de la granite

    Un numar record de 10.046 de migranti au intrat miercuri in Ungaria, in mare lor majoritate din Croatia, a anuntat joi politia, citata de AFP.

    Aceasta cifra bate precedentul record de 9.380 de migranti intrati in tara care a fost inregistrat la 14 septembrie, in preziua inchiderii de catre Budapesta a frontierei cu Serbia, pe unde tranzitau majoritatea refugiatilor.

    Din cei 10.046 de migranti inregistrati miercuri, 9.939 vin din Croatia, tara prin care tranziteaza de noua zile cvasitotalitatea fluxului de migranti in Balcani, arata Agerpres.

    Sositi la frontiera croato-ungara, marea majoritate a migrantilor sunt transportati direct de autoritatile ungare spre frontiera cu Austria, de unde isi continua drumul spre Germania.

    Viktor Orban: Ungaria poate lasa migrantii sa ajunga in vestul Europei, daca varianta gardurilor nu este populara

    Ungaria fie isi va proteja ‘frontiera verde’ cu garduri, fie, ‘in cazul in care aceasta optiune nu este atat de populara’, i-ar putea lasa pe migranti sa traverseze teritoriul sau pentru a ajunge in Austria si Germania, a declarat joi dimineata premierul ungar Viktor Orban la Bruxelles, dupa summitul extraordinar al celor 28 de state membre ale UE, consacrat crizei migratiei in Europa, relateaza MTI.

    „Cancelarul austriac a afirmat fara echivoc ca, daca putem sa-i oprim pe migranti doar cu ajutorul un gard, atunci ar trebui mai degraba sa-i lasam sa treaca”, a afirmat Orban pentru jurnalistii ungari. ‘Aceasta optiune ar trebui luata in considerare’, a adaugat el.

    Deciziile liderilor europeni

    O solutie pentru criza migratiei, cu care se confrunta in prezent Europa, trebuie cautata la sursa.

    Pornind de la aceasta premisa, liderii europeni, reuniti intr-un summit extraordinar la Bruxelles, au hotarat sa sporeasca sprijinul acordat tarilor precum Turcia, Iordania si Liban, care adapostesc milioane de refugiati sirieni. O alta decizie a vizat deschiderea unor centre speciale pentru inregistrarea imigrantilor, in Grecia si Italia, pana la finalul lunii noiembrie.

    Liderii europeni au hotarat sa acorde un miliard de euro agentiilor ONU care ofera ajutor milioanelor de sirieni, aflati in taberele de refugiati din Turcia, Liban si Iordania.

    Kaus Iohannis, presedintele Romaniei: „Romania a decis sa aloce 300.000 de euro pentru urmatorii trei ani. Reprezinta un multiplu al sumei care a fost pana acum alocata acestei cauze.”

    Franta, pe de alta parte, a anuntat ca va contribui cu 100 de milioane de euro, in 2016 si 2017. Liderii europeni spera ca sirienii vor avea mai putine motive sa ia calea Europei, daca vor beneficia de conditii mai bune de trai in aceste tabere de refugiati.

    Donald Tusk, presedintele Consiliului European: „Este clar ca valul cel mare de migranti inca nu a ajuns in Europa. Din acest motiv, trebuie sa modificam politica usilor si ferestrelor deschise. Haosul de la granitele externe trebuie sa se termine.”

    S-a ajuns usor la un consens si in privinta crearii de asa-numite „hot-spoturi” in tarile din prima linie a valului de migranti. In aceste centre, cei nou-sositi vor fi identificati, inregistrati si amprentati. Iar autoritatile din Grecia si Italia vor beneficia de ajutor logistic din partea agentiilor europene. Imigrantii care nu vor primi azil, vor fi trimisi inapoi in tarile de origine. Totodata, din aceste centre, refugiatii vor fi relocati catre alte state membre ale Uniunii.

    Jean Claude Juncker, presedintele Comisiei Europene: „Intalnirea s-a desfasurat intr-o atmosfera mai placuta decat ma asteptam.”

    Intr-adevar, asteptarile erau destul de mici in acest sens, pe fondul unor declaratii tensionate din partea Slovaciei, Cehiei si Ungariei. Sunt tari care, alaturi de Romania, s-au opus redistribuirii a 120.000 de imigranti, pe baza unor cote obligatorii. O decizie, adoptata insa marti de ministrii de interne ai Uniunii Europene, cu majoritate calificata.

    Liderii europeni reuniti la Bruxelles nu au mai discutat despre cotele obligatorii, subiect care a nemultumit inclusiv Romania. Agenda intalnirii s-a axat pe ajutorul pe care trebuie sa-l primeasca statele din care provin refugiatii, tari ca Turcia, Iordania sau Liban.

    S-a discutat, in schimb, despre gasirea unei solutii pentru conflictul din Siria, iar Angela Merkel chiar a sugerat ca la dezbateri ar trebui sa participe si presedintele sirian Bashar al Assad.

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    8 + 3 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.