La ce se referă „taxa pe lăcomie” și cum vor fi afectați clienții băncilor

    de Special Arad | 19 decembrie 2018, 8:39 AM | Business | Naţional

    0

    Marți seara, după o zi agitată în care apăruse zvonul existenței acestei ordonanțe care arunca în aer mecanismele fiscale , dar pe care niciun oficial nu o confirma, ministrul Teodorovici a ieșit să ridice cortina. Jurnaliștii de la Hotnews.ro au realizat o analiză asupra taxei pe lăcomie, după cum a definit-o ministrul. Dezavantajul principal al acestei taxe este că, în final, băncile vor transfera costurile către clienți. Și mai e important un lucru: atunci când România se va duce să ia bani de pe piețele internaționale, va da nas în nas cu exact acele bănci pe care le taxează azi pentru lăcomie. Și va fi al naibii de greu de explicat- dacă suntem oameni normali la cap- că merităm bani ieftini, punându-le taxe celor care în fond, ne achită deficitele.

    Ce spune proiectul:
    Băncile vor calcula, declara și plăti taxa pe lăcomie, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează.

    Media trimestrială ROBOR se stabilește pe baza ratelor ROBOR la 3 luni și la 6 luni, calculate și publicate de Banca Națională a României pentru ultimul trimestru/semestru anterior trimestrului de calcul. Stabilirea mediei trimestriale se efectuează de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză și se publică pe site-ul acestei instituții.

    Cotele taxei pe lăcomie se diferenţiază în funcţie de amploarea depăşirii pragului de referinţă (de 1.5%), astfel:

    a) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este până la 0,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,2%;
    b) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 0, 51 – 1 punct procentual, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,4%;
    c) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,01 – 1,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,6%;
    d) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,51 – 2,0 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,9%. N.red: aici ne aflăm în momentul de față.
    (4) Dacă media trimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referință, cota taxei pe lăcomie de 0,9 % se majorează progresiv cu câte 0,3 puncte procentuale la fiecare depășire cu câte 0,5 puncte procentuale, inclusiv, a pragului de referință majorat cu 2 puncte procentuale.

    Ce spun datele BNR cu privire la ROBOR:

    Potrivit datelor publicate zilnic de Banca Centrală, media pe ultimele 3 luni ale ROBOR la 3 și respectiv la 6 luni a fost 3.18 (pentru ROBOR 3M) și 3.30 (pentru ROBOR 6M). Diferența față de pragul de referință de 1.5% este de 1.68 puncte procentuale, ceea ce ne trimite la calculul taxei pe lăcomie în baza cotei de 0.9% aplicabil activelor bancare deținute.

    Potrivit datelor BNR, la nivelul lunii octombrie, activele bancare din România erau de 448 miliarde de lei (aproximativ 100 de miliarde de euro, grosso modo) . O cotă de 0.9% aplicată acestor active ar însemna puțin peste 4 miliarde de lei (puțin sub un miliard de euro).

    Evident, taxa se va calcula diferit de la bancă la bancă. La mijlocul anului, 23 de bănci din 35 erau pe profit iar 12 erau pe pierdere.

    De exemplu, BCR avea după primele 9 luni din acest an active pe tot grupul de 72 de miliarde de lei și un profit de 1,05 miliarde de lei. Taxa bancară ”le-ar lua” din profit 648 de milioane de lei, înjumătățindu-le profitul.

    La fel, Banca Transilvania avea active bancare de 64 de miliarde de lei și un profit net de 979 de milioane de lei. O taxă bancară de 0,9% pe active înseamnă 576 de milioane de lei.

    BRD, are active bancare de 45 de miliarde de lei și un profit de 1,1 miliarde de lei. Taxa bancară de 0,9% înseamnă puțin peste 400 milioane de lei, de unde rezultă că băncii i-ar mai rămâne un profit de 700 de milioane de lei.

    Nu e clar ce se va întâmpla cu băncile care au pierderi, ce se va întâmpa cu băncile de stat (cea mai mare fiind CEC Bank) și nici dacă taxa pe lăcomie se va aplica sau nu chiar Băncii Naționale.

    Trei posibile efecte ale introducerii taxei pe lăcomie:

    1. Ca răspuns la perspectiva unui profit în scădere, băncile ar putea deveni și mai conservatoare și vor reduce volumul creditelor acordate- această înseamnă că, la rândul ei, nici producția economică și nici consumul intern nu pot crește cu vitezele așteptate.

    2. Întrucât majoritatea băncilor din România sunt deținute de bănci-mame cu sediile în străinătate, există riscul că respectivele bănci-mame să investească mai puțin în filialele lor din România

    3. Să nu uităm, consumatorii sunt cei care duc greul costurilor. Cu cât este mai mare taxa bancară băncile sunt mai motivate să găsească modalități de a transfera povară taxei către clienți. Un cost ridicat al creditului reduce puterea de cumpărare și încetinește creșterea economică.

    Citește continuarea pe Hotnews.ro

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    5 + 8 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.