Nu poate decât să ne bucure nominalizarea unui arădean pentru o funcție înaltă în stat.  Însă, după „euforia” momentului, pentru fiecare dintre noi – și pentru presă în mod special- ar trebui să existe întrebarea banală, sinceră și directă: ce a făcut domnul în cauză, ce-l recomandă, ce experiență are încât să ajungă să fie numit într-una dintre cele mai importante funcții în Guvernul României?

Am avut ocazia și l-am întrebat direct pe domnul Pașca, într-o conferință de presă, dacă își condiționează această numire de competența sa sau exclusiv de traseul și implicarea sa în politică. Știam că nu o să ne spună nimic , doar nu e un kamikaze,  despre terenul de la Polivalentă sau despre alte chestiuni delicate ca și explicație a nominalizării sale. Cu un bun simț destul de calculat, noul secretar de stat la Justiție, nu a amintit competențele sale profesionale, decât că are 16 ani experiență ca jurist, dar a mulțumit în schimb partidului, liberalilor din Arad, pentru susținere. Onorabil, Mihai Pașca a avut puterea să recunoască, în fața presei, ca și mulți alții înaintea sa, nu toți!, că partidul e de fapt în tot și-n toate și că, fără el, fără susținerea mai ales a conducerii PNL Arad, n-ar fi vorbit niciodată din această postură. Ei bine, dacă s-ar fi încheiat cu această poziție, asumată de tânărul secretar de stat, am fi fost cât de cât mulțumiți de răspuns, în sensul că omul nici nu a mințit, dar nici nu a spus adevărul până la capăt, lăsându-ne ori să concluzionăm noi, ori să-i așteptăm rezultatele. Până la urmă cum ai putea fi extrem de critic la adresa ta, nu în fața oglinzii, ci chiar într-o conferință de presă?

Pe de altă parte, nu poate decât să ne supere și să ne jignească modul de gândire, afirmația colegului de partid al domnului Pașca, Iustin Cionca, președinte al Consiliului Județean Arad și doctor în drept, cel care, în loc să tacă și să rămână filosof, cu ghilimelele de rigoare, a ținut să-și completeze colegul de partid cu următoarele: „Merge în Guvernul României pentru că noi credem că e capabil și pregătit”. Care noi credem, domnule Cionca, care noi? Noi, Falcă? Noi, Cionca? Noi, interesele? Noi, partidul? Cine? După ce crez ne ghidăm?

Că dacă nu e vorba despre noi – un birou al unui partid politic care este format din specialiști în domeniu, axat pe Justiție și care cunoaște toate problemele acesteia, având propuneri de legi și chiar de persoane care la momentul oportun să fie impuse să le implementeze, atunci nu e bine. Nu e bine deloc.

Dacă nu ne spuneți cine este acest „noi credem” (și ne pare rău că nu am fost pe fază să vă rugăm să fiți explicit), argumentația dumneavoastră are, că tot suntem în domeniul justiției, atâta valoare cât are un infractor în fața opiniei publice.

Iar dacă nu o să ne spuneți, domnule Cionca, cine și-a mai dat girul, cine mai consideră – altcineva decât partidul-  și știe sigur că o persoană, este capabilă și pregătită să ocupe o funcție în Guvernul României, cu punct și virgulă, suntem liberi să opinăm că numirea domnului Pașca a fost făcută de… tătuci. Mai mari sau mai mici, dar bazați. Iar tătucii sunt acei oameni care conduc partide în România, au relații, au interese, au (niște) obligații, au putere de decizie și, mai ales, pot să negocieze orice și oricând. Pe orice și pe oricine!

Și ca să nu rămânem datori, într-un final, răspundem noi punctual la întrebarea care nu mai roade pe nimeni în România fiindcă răspunsul e știut de mulți ani, chiar zeci: ce a făcut sau n-a făcut domnul Pașca, domnule Cionca, în ultimii 16 ani, ce a spus sau nu a spus de l-ați catalogat, aproape cu mâna pe inimă, capabil și pregătit să fie secretar de stat la Justiție, unul dintre cele mai importante ministere, e exclusiv treaba politicienilor. A dumneavoastră. Rămâne ca noi, opinia publică, să analizăm ulterior activitatea acestuia și chiar să o aplaudăm daca va fi cazul. Suntem oricum capabili și pregătiți de orice, dar de redefinit meritocrația… nu avem cum.