Ioan Kett Groza și bufnița din visele sale nevisate | Foto





„Lucrările lui Kett sunt o oglindă a ceea ce este și ceea ce visează Aradul să fie, îți șoptesc câte ceva atât despre roșiile și verdețurile din piață, cât și despre marii clasici ai artei plastice (…) și armonia din toate colțurile și unghiurile a tot ceea ce e dominat de culori și cam tot ce te-ar putea înconjura – dacă ai privi lucrurile ca și Kett” – scriam în urmă cu doi ani, despre vernisajul unei expoziții la împlinirea a 80 de ani a maestrului Ioan Kett Groza. Sâmbătă, în cadrul Zilelor Aradului, la Galeria Alfa, seniorul artei plastice arădene ne-a readus într-o lume visată. De data aceasta, însă, în „vise nevisate”.
Cu expoziția intitulată „Vise nevisate”, Ioan Kett Groza revine la stilul artistic care l-a consacrat, înainte să se aventureze pe terenul fertil și flamboiant al abstractului, și anume la suprarealism.
În noile picturi expuse, nemaivăzute de publicul larg, găsim peisaje reale și ireale, alterate în povești ce nu pot fi povestite, decât rezumate la elemente obsesiv-atractive: bufnițe, șerpi, cai și nelipsitele nuduri.
Bufnița pare a fi elementul principal, fiind ilustrată inclusiv într-un autoportret al artistului.
Ioan Kett Groza a recunoscut pentru Special Arad, în urmă cu câteva săptămâni, când vernisajul era încă în pregătire, că bufnițele din picturile sale nu au neapărat un mesaj subliminal, reprezintă doar fascinația artistului încă din copilărie pentru aceste păsări de noapte, mai ales datorită statutului lor de simboluri, cum ar fi al zeiței Atena Pallas din mitologia greacă, asociată cu înțelepciunea, artizanatul și războiul, și nu în ultimul rând, fiind și simbolul științei.
Comentariile portalului
Aha, dacă realizarilee sunt în funcție de datele dan biblie, probabil că autostrăzile se vor face până la apoca lipsă! Aia mare, sau mică, nu mai contează...
Poate nu ar strica să vă documentați ceva mai atent. Veți putea observa că procesiunile ortodoxe legate sau inspirate din viața lui Iisus (deci, inclusiv drumul crucii) (...)
Sa-mi spuna cineva de ce acesti calugari copiaza Via Dolorosa de la Romano Catolici. Biserica Ortodoxa nu are " Drumul Crucii" inclus in randuiala bisericeasca . In nici o carte de cult (...)