Încetinitorul de particule – UTA pe muntele Găina

    Nu e ușor să faci sinteza săptămânii trecute fără UTA.

    E și mai greu să îți dai seama cât de tare afectează scandalul care s-a declanșat de o vreme în jurul clubului opinia publică a orașului. E în natura lucrurilor, este auzit cel care strigă mai tare, iar suporterii UTA-ei, având exercițiu cât încape, fac asta cu mare succes pe site-urile de socializare.

    Scandalul, firesc, se răsfrânge și în presă – unde, dacă nu și acolo? – reușind să monopolizeze spațiul public, creând impresia care există cam de multișor pe aici, prin Arad, că în afară de UTA nu prea contează altceva în orașul acesta bătut de soartă și de cei care sunt chemați să o corecteze.

    Din păcate însă, acest scandal are și un aspect mai puțin plăcut: ascunde oarecum marile probleme, acele mecanisme care au făcut posibil până și acest scandal. Împărțiți între potențialii investitori, în frunte cu Simion Apreutese, și conducerea actuală a clubului, cei care strigă mai tare par a nu realiza că dacă nu se schimbă sistemul, degeaba schimbi conducerea de la UTA.

     

    E foarte ușor să îl alături pe Mészár lui Falcă, să îi pui în aceeași oală, confundând cauza cu efectul, negând astfel ultimii opt-zece ani ai clubului, iar prin asta, amestecând sezonul cu fazonul, să nu realizezi că problema este mult mai gravă, cauzele fiind mult mai profunde, schimbarea conducerii de la UTA fiind doar o frecție la un picior de lemn, dacă păstrezi piciorul pe care se reazămă întreaga această construcție a vieții arădene de două decenii.
    Rezolvarea problemei ar putea începe cu schimbarea acelui picior, înlocuirea lui cu unul real, viu și în care circulă sânge adevărat, nu surogate propagandistice.

    E vorba înainte de toate de minciună și ipocrizie și de servilismul cu care în tot acest timp cei chemați să ne reprezinte și să ne administreze se fac că muncesc în și pentru interesul nostru. Până să ajungem la UTA ar trebui să începem cu începutul, cu multitudinea de oportunități si posibilități furate Aradului de o administrație iresponsabilă și puse pe căpătuială.

    Să ne gândim la centura care se construiește de decenii, mai ales că PSD-ul local, cam căzut la pace cu partidul lui Ghiță, tocmai acum se laudă cu demararea lucrărilor la pasarela de la Micalaca. Da, aceea care stă acolo, ca un memento mori pentru corupția politică, de peste zece ani. Chiar o poți admira pe-ndelete dacă mai treci pe acolo cu mașina și prinzi și o barieră.

    Despre pistele pentru bicicliști nu mai are rost să vorbim, tot așa cum, strâns legate, nu mai are sens să dezbatem nici problema parcărilor în oraș. Ar fi chiar o probă de naivitate infantilă să ne imaginăm o zonă pietonală adevărată în centru, nu doar ersatz-ul acela numit după o stradă care odată era pe bune artera comercială a orașului. Și la intrarea căreia luminează o reclamă istorică cu Marion Davis, refăcută la insistențele presei arădene.

    Despre cultură în Arad nici nu mai are rost să vorbim. La Filarmonică cunoaștem, premierele de la teatru sunt anunțate de Zoli Lovas, că altfel nici naiba nu ar știi de ele. Bine însă că vin zilele Aradului, bine că au fost concerte pe Aeroport, bine că nici târgul de fete – mă rog, mai nou de politicieni – nu s-a amânat, oferind ocazia celor care care ne bombardează pe FB cu fotografii în loc de rezultate și realizări să ne mai fericească cu câteva clipe din viața lor fără griji și fără gânduri.

    Pentru săptămâna care începe acum fanii UTA-ei au anunțat o demostrație în fața Primăriei. Până aici nimic deosebit, în fața Primăriei au mai fost demonstrații, prima și cea mai importantă în 21-22 Decembrie 1989. Atunci au fost demonstrații și prin alte orașe, ceea ce a dus în cele din urmă la căderea regimului comunist și intrarea tiptil-tiptil a României în Europa. Cu toate că Steaua câștigase cu câțiva ani înainte CCE, performanță nemairepetată de atunci de vreo formație românească, nici măcar est-europeană.

    Ceea ce vreau eu să zic aicea, așa cu atenție, să nu jignesc pe nimeni cine nu merită, este că fotbalul este un rezultat, o consecință, nu cauza, nu esențialul. Ca să ai fotbal competitiv – fotbalul românesc actual, conform rezultatelor, este de lumea a treia -, trebuie să ai o societate, o comunitate care își cunoaște interesele și acționează în consecință. Iar asta înseamnă înainte de toate că se uită cu atenție la oamenii pe care îi alege să-i pună în fruntea treburilor.


    Și apropo de asta, nu știu care e vina lui Mészár în aducerea și menținerea UTA-ei în prima divizie, dar nici măcar Falcă nu poate fi prins cu asta. Așa cum a și susținut nu de mult, la interviul condus de el și de Basil Mureșan la TV Arad, UTA pentru el este o realizare, o poveste de succes și este chiar mândru de câte a făcut el pentru fotbalul arădean.

    Spunând astea, a recunoscut de fapt, fără să vrea, desigur, că în afară de fotbal, de UTA, nu se poate lăuda cu nimic semnificativ, toate celelalte sunt de fapt fumigene bune pentru amețit arădeanul mai neatent și înainte de toate arădeanul care în afară de fotbal nu mai este interesat de mai nimica.

    Dacă nu vă vine să credeți, vedeți la Găina. La târgul de politicieni. Da, acolo au fost ieri-alaltăieri cu toții…

    PS.
    Și da, nici eu nu sunt de acord cu echipamentul complet roșu. Roșu-alb, cu dungi chiar orizontale pe tricou, așa cum juca UTA pe vremea când elimina Feyenoordul…

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Da’ mai termină odată cu apărarea lu’ Meszar! Sau ai ordin de la UDMR în acest sens? E clar că e una din slugile lu’ Falcă și tot ce a făcut și face provine de la Faraon, plus că profită din plin de umbra stăpânului. La UTA se impune de urgență o schimbare a managementului. Altfel, se vor pierde toate atuurile sportive, economice și de simpatie existente acum și se va ajunge iar la colaps.

      0 voturi
      +1
      -1
      • Este evident că nu știți despre ce vorbiți. Nu am mai primit ordine din armată, ceea ce a fost cu mult înainte de 89.
        Și nu îl apăr. Judec situația și mi se pare că ar fi o greșeală, nu pentru UTA, ci pentru oraș, să scoți țap ispășitor în locul celor care într-adevăr au făcut rău, pe cineva care a mai făcut și ceva bine. Pe ici, pe colo…
        Deci e vorba de situație, nu de Mészár…
        Și apropo de ordine: așa vorbește cineva care a trăit situația, eu nici nu prea știu despre ce vorbiți…

        0 voturi
        +1
        -1

    Scrie un comentariu

    9 + 0 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.