În căutarea Culturii Române, de Ziua ei

    de Ovidiu Balint | 15 ianuarie 2019, 8:24 AM | Cultură | Opinii | Recomandările editorilor

    10

    Mă uit la cultura română ca la o întrebare. Şi nu ştiu ce să-mi răspund.

    Unii spun că e o cultură tânără, dar dacă tinereţea ei a dus la schimbarea spectaculoasă a unor curente învechite în cultura mondială, atunci mă bucur că e aşa.

    Alţii susţin că în cultura română nu mai există valori, dar dacă faptul că ne sunt contemporane înaintea vremurilor care le vor recunoaşte valoarea, atunci mă bucur că este aşa.

    Centenarul aniversar al României habar n-a avut de operele sculptorilor români amplasate prin mai întreaga lume, dar a permis montarea unor monstruozităţi prin oraşele ţării. Singurul monument  impresionant, care a fost ridicat la Alba Iulia, a fost ridiculizat pe reţele de socializare, fiind comparat cu sigla facebook.

    Văd aceeaşi ştire pe toate posturile de televiziune din ţară, în care mi se comunică informaţia inestimabilă conform căreia „artistul” român cel mai vizualizat pe youtube este un manelist, dar nu văd nici o ştire despre proiectul cultural de anvergură între România şi Franţa, unul dintre evenimente fiind realizat de artişti români pentru a populariza operele lui Bartok Bela şi Enescu, reinterpretate în stilul jazz. Mai mult, nu se ştie mai nimic despre foarte numeroşii artişti care formează orchestra simfonice prin te miri ce ţări.

    Scriitorii români sunt din ce în ce mai traduşi în alte limbi străine, dar în ţară apar exponential scriituri cu din ce în ce mai multă pretenţie la valoare prin eliminare.

    Teatrul şi filmul româneşti cuceresc Europa şi Hollywood-ul, dar în România sălile de spectacole sunt umplute doar la reprezentaţii proaste, şuşe făcute superficial, ori la filme considerate ca superproducţii numai fiindcă au multe etichete lipite pe ecran.

    Bluza românească, ia, îşi recucereşte privirile admirative pe întregul mapamond, iar portul popular românesc crează curente de modă prin străinătăţuri, dar în România e promovat spectacolul grandios şi desuet în acelaşi timp, cultivat în perioada comunistă, cu cântece şi porturi populare care nici nu ştiu ce imită. Bunăoară, câţi credeţi că ştiu ce dansuri sau ce obiceiuri din folclorul românesc au intrat în Patrimoniul UNESCO?

    Despre limba română ce să scriu? Invazia cuvintelor preluate prost din limba engleză, ori prescurtările provocate de comoditatea digitalizării îmi amintesc de o întâmplare. Se făcea că eram la Helsinki, acum vreo 10 ani, la o coferinţă despre cultura ţărilor europene. Finlandezii îşi puneau problema, deja, cum să facă faţă influenţelor culturale aduse de emigranţi, astfel încât să şi păstreze identitatea lor culturală naţională, dar să nici nu respingă culturile altor popoare. Noi nu prea avem emigranţi care să influenţeze identitatea culturală românească, ne alterăm singuri nu doar tradiţia, ci şi posibilitatea păstrării ei. Eventual, mai reacţionăm umoral când cineva îndrăzneşte să ne spună ce avem şi ce nu avem de valoare.

    E o modă a stâlcirii intenţionate a limbii române, pe care nu mi-o pot explica. Mai ales într-o perioadă fastă, în care cresc şi respectul şi interesul pentru cunoaşterea altor limbi şi a altor culturi. Sigur, este exemplul simplu al prostiei, ori a lipsei de educaţie. Vârful de lance al acestei categorii sunt politicienii români, care nici măcar în discursuri oficiale nu vorbesc în limba română (a se vedea comparaţiile dintre alocuţiunile rostite cu prilejul preluării Preşedinţiei CE de către ţara noastră). Dar mai este şi categoria celor care lucrează cu limba română, cum ar fi ziariştii, unde scuza porumbelului scăpat din cuşca acumulărilor din presupusele şcolarizări nu prea şi-ar mai găsi locul.

    Şi, totuşi. Asta e cultura românească. Poate asta înseamnă să fie vie, dacă mai şi suferă din cauza îmbonăvirilor succesive tocmai la ea acasă, unde se presupune că ar avea asigurat întregul confort al unui popor care ar iubi-o. Poate că lipsa de informaţie, ori manipularea informaţiei legată de cultura românească, nu sunt neapărat nişte uneltiri. Dar, dacă există aviditate pentru cunoaşterea unei culturi străine, de ce să n-ai curiozitatea să îţi cunoşti propria cultură? Să fie de vină doar şcoala, fiindcă nu cultivă această sete de cunoaştere? Să fie de vină presa care se bălăceşte în vana caldă a subiectelor de can-can? Cin’ să fie, cin’ să fie, vorba anecdotei?

    Dar, pentru că Ziua Culturii Române se sărbătoreşte în ziua în care s-a născut poetul Mihai Eminescu, mi-am amintit o altă întâmplare din propriile păţanii. Trebuia să scriu un articol în care voiam să folosesc un citat din „Luceafărul” lui Eminescu. Nu mai puteam reproduce exact versurile, aşa că am deschis o carte cu poemele eminesciene, să găsesc ce căutam. Articolul l-am scris a doua zi. În ziua aceea m-am bucurat de redescoperirea lui Eminescu.

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. „Noi nu prea avem emigranţi care să influenţeze identitatea culturală românească …”
      .
      Atunci manelismul de unde vine? Din moștenirea daco-romană? 🙂 … l-au adus austro-ungurii?
      Avem, din păcate, o emigrație ce nu numai că ne-a afectat cultural în trecut, dar așa cum ați scris dl Balint „Văd aceeaşi ştire pe toate posturile de televiziune din ţară, în care mi se comunică informaţia inestimabilă conform căreia „artistul” român cel mai vizualizat pe youtube este un manelist …” și este la mare căutare în fiecare zi a acestor timpuri de „emancipare democratică”, exprimată prin însăși superlativul absolut al democrației românești, unic și irefutabil autointitulat #REZIST. Singurii în măsură să scape nația de „penalii” analfabeți, dar care la cununii și botezuri joacă pe ritmurile acestui flagel canceros ce a acaparat sufletul românul de azi.
      .
      Și atunci ce să facem? Ne încolonăm și … rezistăm. Producem ce se cere. Că, nu-i așa, trebuie sa putem trăi din cultura ce se cere de preaculturatul „bobor”, care nu greșește niciodată și face cele mai bune alegeri, nefiind, tot niciodată „prost”, lipsit de „cultură generală” cum îl cred unii.

      --8 voturi
      +1
      -1
      • Manelele la care faceţi referire sunt cele pe care le fredonează unii cu pretenţii de vedete televizate sau nu. Astea sunt nişte manifestări ale subculturii. De pildă, majoritatea celor care aleg aceast gen de interpretare muzicală habar n-au de note muzicale, darămite de vreo informaţie muzicală dobândită prin şcoală. Sunt şi excepţii, dar care întăresc regula şi care aleg acelaşi gen din comoditate şi din siguranţa unui câştig imediat. Pe de altă parte, maneaua este un cântec de dragoste turcesc, adus în teritoriile româneşti de turci, acum mult timp înainte. Prin Dobrogea puteţi auzi manele adevărate, ori le puteţi regăsi prin muzica veche a mahalalei bucureştene. Mă refeream la emigranţii de astăzi, care populează din ce în ce mai mult ţările occidentale, influenţându-le din nou cultura. Din nou, fiindcă s-a mai întâmplat o dată când ţările occidentale au intrat în posesia algebrei şi a arhitecturii datorită popoarelor venite din nordul Africii şi din Orient. Eu spuneam că pe noi nu ne influenţează nimeni, ci doar noi aducem curente de te miri de pe unde, fără să le ştim înţelege măcar, darămite să le ştim cultiva. Nu trebuie să rezistăm, ci să promovăm ceea ce avem deja şi ce este pe cale să apară valoros.
        În rest, toate cele bune.

        +2 voturi
        +1
        -1
    2. Cultura romaneasca a ajuns subculta fiindca subcultura a fost promovata de sistem. Avem la varf mai ales semidocti. In niciun caz nu se fac promovari pe merit. Singura calitate pentru a promova este sa fii santajabil, adica infractor, impostor sau suflet de sluga. Doar cei santajabili sunt de incredere. Cei de incredere sunt niste jeguri. Jegurile se prezinta ca fiind modele, ocupa locul modelelelor, insa din pacate, nu sunt decat niste manelisti, prostalai, de prost0gust, inculti si agramati.
      Atata timp cat elita sociala, promovata de societate ca nivel de varf este compusa din inculti, hoti, prostalai, badarani, manelisti …. atata timp se reralizeaza o promovare, prin exemplul direct si concret, a subculturii. Onestitatea, rafinamentul, eleganta, simplitatea, bunul-gust, corectitudinea etc. devin pe model/sistem romanesc defecte, chestii pentru naivi, pentru fraieri. Pentru a ne diferentia de mizeria asta de pseudocalitati care ne transforma in noii fraieri, trebuie sa ne cumparam BMW seria 7 alb sau alt rahat cu 4 roti si cu o simbolistica evidenta de cocalar.
      Cand se va schimba ceva pe partea de responsabilitate astfel incat toti cei care sunt responsabili de prejudicii, in special in domeniul public, sa si raspunda, abia atunci va incepe tranzitia spre corectitudine si bun-simt.
      Insa, pentru ca la noi exista teza cu ”raul cel mai mic” noi suntem invitati si presati sa mergem la vot si sa alegem hoti, smecheri, curve, zdrente, manelisti, inculti, prosti etc. Si pentru ca asa a vost vointa electoratului vor fi declarati alesi niste hoti, mincinosi, tupeisti, inculti, prosti ….. si nu-i asa, acestia vor fi, in sfarsit, in masura sa asigure trecerea spre corectitudine si bun-simt, responsabilitate, conmpetenta, meritocratie .. bla, bla, bla ….
      Si asa, poate, doar poate, mai tanarul nostru coleg de comentarii aradean, va descoperi adevaruri la fel de valabile ca ale lui insa diferite si opuse si … va fi impins de mecanisme cerebrale elementare sa se intrebe: cum pot fi adevarate in acelasi timp doua afirmatii care se exclud reciproc?

      --5 voturi
      +1
      -1
      • mz-ule, suferi de aceleasi fixatii ca peterpan ! Te-ai gandit vreodata ca poate TU nu faci fata schimbarilor din juru’ tau? Ca esti un hodorog ramolit care vede in tot ce e nou “hoti, smecheri, curve, zdrente, manelisti, inculti, prosti , mincinosi, tupeisti, inculti” ? Stii frate ca in Spania am vazut bunici fumand iarba si hodorogi ca tine discutand cu un cupluri gay despre te miri ce! Te vezi pe tine asa? Las-o frate ca esti dus…nu te supara da’ trecerea timpului te-a inghetat in epoca in care tu scoteai fufele pe la Libelula la o inghe ! E secolu’ 21…schimbarile fac parte din viata cotidiana iar daca nu tii pasu’ ajungi ca peterpan sau ca tine!
        See-ya!

        +2 voturi
        +1
        -1
        • @ aradean … tu drăgălașul de tine nu ai observat, că spre deosebire de tine, „noi” ne expunem păreri personale vizavi de un subiect dat, iar tu ești singurul adevărat Frustrat care ataci cu violență verbală comentatorii, într-un „jihad” ce l-ai declarat tuturor ce nu au aceeași părere cu tine. Ești un nerușinat. Ai ceva de spus în subiectul intervențiilor, nu ai decât să ai orice părere dorești.
          .
          Însă după felul în care te comporți virtual, înclin să cred că nu ești altceva decât un amărât de Troll, ce nu merită nici măcar atenția de a ți se răspunde.

          --9 voturi
          +1
          -1
          • …o Doamne ! Tocmai mi-am sters o lacrima! S-a ofilit zana ipocrita peterpan!
            …“nerușinat” ? :))) Pe bune? E sinonim cu neobrazat ? :)))) N-am mai auzit semenea limbaj din scoala generala sau pe la babele care ne taiau mingile pe vremuri :)))) …iti dai seama Ötzi cat esti de batran? :))))

            In fine, invata dara hodorogea ce inseamna un troll…nu tot hali ca fraieru’ de peste tot! Mai ales autoeduca-te si afla ca troll nu e o insulta! Poate aflii si de ce! Poate!

            PS: pana la urma ce cauti sa tot citesti Special Arad?
            …nu era o fituica de provincie care nu relateaza conform standardelor tale ? Tu nu vezi mah bolnaviorule ca tot ceea ce reprezinti sau scrii este o contradictie !
            Mie mi-ar fi jena!

            0 voturi
            +1
            -1

    Scrie un comentariu

    6 + 7 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.