UTA pornea favorită în acest meci cu Poli Iași, performera etapei trecute când a învins campioana Farul, chiar la ea acasă. Și nu doar pentru că așa a spus antrenorul Mircea Rednic la conferință de presă dinaintea meciului. Cuvintele „Puriului” au părut mai degrabă o dorință proprie dar și o încurajare pentru băieții săi. În plus, între noi fie vorba, optimismul lui Rednic părea ușor deplasat având în vedere rezultatele din precedentele etape și mai ales jocul sub așteptări al echipei.

Dar și casele de pariuri o dădeau pe UTA favorită, cu cotă pentru victorie cuprinsă între 2.07 și 2,15, față de 3,4 – 3,7 cu cât era cotată o victorie a ieșenilor.

Totuși, exista o anumită stare de neliniște sau chiar teamă printre suporteri, în primul rând datorită faptului că jucătorii lui Leo Grozav au venit la Arad cu o mare doză de încredere, spre deosebire de ai noștri, apăsați de rezultate și de locul în clasament. Și chiar de relația ușor tensionată cu „cel de-al 12-lea jucător”, suporterii. Subiectul este cunoscut, așa că nu mai insistăm, chiar dacă mulți și-au cumpărat tricouri inscripționate cu „porc bețiv”, în semn de „omagiu” față de celebra doamnă căreia nu merită să-i pomenim numele.

Împăcarea cu „porcii bețivi” sau ruperea lanțului iubirii?

În contextul săptămânii agitate pe această temă, era clar pentru toată lumea că numai o victorie și un joc bun putea readuce armonia între echipă și suporteri. Și, mai ales, determinarea, dat fiind că orice suporter din lume poate înțelege unul sau chiar mai multe rezultate negative, dar nu lipsa de determinare în joc a favoriților. Așadar, riscul unei rupturi a fost real și s-a simțit chiar pe parcursul meciului, încurajările suporterilor fiind, parcă, mai puțin entuziaste ca la alte meciuri.

Până la urmă, după mult chin și noroc cu carul, cum se spune, UTA a reușit să câștige primul meci din acest campionat. Fapt care, desigur, va aduce un pic de liniște echipei, atât de necesară pentru pregătirea următoarelor două meciuri, cu Farul și Universitatea lui Rotaru, ambele în deplasare.

Meciul în sine poate fi rezumat în câteva cuvinte, dat fiind faptul că aproape două treimi din meci Poli a dominat, a șutat la și pe poartă, a avut și câteva ocazii de a marca, în timp ce UTA s-a apărat destul de împleticit, Iacob a salvat ce se putea salva, iar Fabry a înscris singurul gol al partidei (minutul 8). Un gol oarecum norocos, după un șut nu prea grozav, de la 16 metri, dar deviat de un fundaș. Un gol, însă, care ne-a adus prima victorie din acest sezon. Să fie primită.

Frați cu norocul

Trebuie să spunem de la bun început că, pentru noi cel puțin, meciul, deși încheiat cu o victorie, nu a fost deloc plăcut. A fost mai degrabă un joc scremut, urât, fragmentat și de arbitru (prea speriat pentru prima ligă și de aceea grabnic dispus la acordat lovituri libere și cartonașe galbene), dar și de jocul dezlânat mai ales al echipei noastre. Pur și simplu, după primul sfert de oră, când deja se marcase golul, UTA nu mai reușea să lege mai mult de două, rar trei pase. Iar despre combinații, în aceste condiții, nici nu se punea problema.

Cu siguranță, Mircea Rednic a identificat problemele echipei și va regla mecanismul de joc. Sau, măcar va încerca. În ce ne privește, noi am sesizat că marea problemă a echipei a fost lipsa relațiilor de joc. De aici și multe pase aiurea, dar și neînțelegerile dintre jucători, chiar din aceeași linie, cu multe pase scurte, de doi, trei metri, date inoportun astfel încât coechipierul era pus în dificultate, sau chiar greșite. Sigur, este normală inexistența acestor relații, în condițiile în care această echipă este, practic, una nouă față de cea din campionatul trecut.

Dincolo de aceste relații, o mare problemă este mijlocul echipei. Că se cunosc sau nu, este o parte a problemei, dar să nu știi să te plasezi, când echipa este în apărare, lășând adversarilor un spațiu imens, între linia de mjloc și cea de apărători, este partea cea mai grea a problemei.

Destul de evidentă încă din prima repriză, această lacună s-a simțit acut în a doua repriză și doar norocul a făcut să nu primim gol după pasele scurte, deviate, urmate de lansări în adâncime. Cel mai deranjant a fost faptul că nu s-a făcut nimic pentru a închide acel spațiu în care zburdau ieșenii în voie. Relații de joc sau lipsă de valoare? Vom vedea în meciurile următoare. Cert este că în meciul de azi, s-a văzut clar că nu există un om care să ordoneze echipa în faza de apărare, fundașii fiind obligați de prea multe ori să intervină decisiv, în preajma careului, pentru că inchizătorii erau scoși din joc mult prea ușor.

Pe de altă parte, se simte acut lipsa unui jucător care să dirijeze atacul. În acest meci, singurul „act de creație” a liniei de mijloc a fost degajarea sau bubuiala mingii, la bătaie, spre atacanți. În aceste condiții, nu-i de mirare că Rareș Pop, a fost inexistent, el fiind jucător de combinații scurte și deschidere pentru acțiune în viteză. El nu este efcient deloc în lupta pentru recupararea migilor bubuite.

Din păcate, nici fundașii laterali (Rodrigues pe dreapta, Abeid, respectiv Dumitrașcu din minutul 65, pe stânga) nu au fost foarte activi pe faza de atac – cu siguranță. Din spirit de conservare, dată fiind dominarea ieșenilor. Despre importanța participării fundașilor laterali la faza de construcție a atacului, vorbește și faza golului. Rodrigues a inițiat o combinație rapidă, cu pase dintr-o bucată cu Rareș Pop și Dumitrașcu, la capătul căreia Fabry a marcat.

Una peste alta și foarte pe scurt, putem spune că UTA a lăsat impresia unui joc pripit, lipsit de luciditate, cu mingi bubuite înainte sau în afara terenului, fără idee tactică, fără coordonare. Dar cu multă determinare. Demult n-am văzut jucătorii noștri jucând cu atâta determinare, fapt remarcat, cu siguranță, și de suporteri. Dacă își vor menține această determinare, UTA va deveni o echipă greu de învins, evident, cu condiția să fie îndreptate desincronizările vădite din acest meci.

Iar dacă vom rămâne și înfrățiți cu norocul, putem spera la multe momente de bucurie. Chiar în meciul următor, de la Farul.

Rednic

Are obligația de a face o echipă din acești jucători și din cei care vor mai veni. Tentația de a-l critica pentru aducerea atâtor jucători, mulți dintre ei destul de slăbuți este destul de mare. Fiind însă un antrenor care știe fotbal, îi acordăm credit, cum se spune, cu convingerea că îl considerăm capabil să facă echipe, chiar din jucători mai modești.
Are însă, în continuare, multă treabă. Cum spuneam, linia de mijloc a fost, astăzi, un pericol pentru linia noastră de apărători, iar pentru faza de atac poate fi pontată ca absentă.

Sperăm că a observat și pericolul pe care l-au reprezentat pentru poarta apărată magistral de Iacob, fazele fixe. La fiecare corner, de exemplu, erau în careu 8 sau 9 jucători de la UTA, dar tot ieșenii finalizau faza. Inadmisibil. În schimb, la puținele noastre faze fixe, deși în careu intra și Marku, jucător de talie, mingea era aruncată pur și simplu în careu, la întâmplare, de parcă era o echipă școlară.

Iacob cel Mare

Da, Iacob a fost cu adevărat „înger păzitor”. A scos de sub bară două mingi grele (lob, în minutul 15 și șut puternic, de la 25 de metri în minutul 47) fiind, tot meciul, jucătorul care a dat încredere unei linii de apărare hărțuită mai bine de o oră.

Am remarcat de asemenea jocul lui Benga și Rodrigues în apărare, un cuplu care, după ce se va mai roda și își va stabili relații de joc cu Marku și Rareș Pop, va forma o parte dreaptă redutabilă.

Dincolo, Markov și Abeid mai au de lucrat înclusiv la detalii tehnice, nu doar tactice. Mai ales că nici Carp nu a făcut un joc grozav, fiind destul de dezlânat în faza de apărare și cam incoerent în cea de atac. Dumitrașcu s-a zbătut mult, a încercat să destabilizeze apărarea ieșeană prin driblinguri sau combinații cu Fabry, dar nu prea a avut multe reușite. Paradoxal, poate, a fost mai vizibil ca fundaș lateral.

Fabry pare un mare câștig pentru echipă și nu doar pentru că a marcat golul victoriei de azi. Este prieten cu mingea, nu stă cu capul în pământ, dă semne că are știința jocului, pare că îi plac combinațiile. De urmărit și în viitoarele meciuri.

Cooper a fost cel mai slab de pe teren. N-a avut nicio realizare, deși a stat pe terem aproape o oră. Dar nu asta a deranjat cel mai mult, ci faptul că la cel mai mic contact cu adversarii, cădea ca fulgerat. La fizicul lui, ar putea fi ceva mai mult decât o frunză ce pică din copac.

I-am retras „acreditarea ” lui Meszar

În final, facem o precizare absolut necesară. Dată fiind atitudinea ostilă a conducerii clubului UTA față de Special Arad, am luat decizia de a „retrage acreditarea” conducerii administrative a clubului, în special lui Alexandru Meszar. Prin urmare, Special Arad va blura numele și siglele sponsorilor de pe tricourile jucătorilor de la UTA, începând cu acest meci. Precizăm că această măsură nu este îndreptată împotriva acestor sponsori, chiar dacă nu au avut nicio reacție când UTA a refuzat acreditarea jurnaliștilor incomozi pentru conducere.

Gestul nostru, repetăm, este o altă reacție la atitudinea ostilă a conducerii administrative a clubului față de presă în general, față de noi în mod special, în fapt, față de toți suporterii echipei.

Citește și: UTA – Poli Iași este și meciul lor, al „porcilor bețivi” din galeria Bătrânei Doamne