E greu să nu le observi, cel puțin pe două dintre ele, fiind în zone centrale. Despre noile picturi murale ale artiștilor Recis, IRLO și Matei Păcurar este vorba, realizate la inițiativa Asociației Citizenit în cadrul proiectelor „Reshaping common spaces” și „Street SmART”, care mai includ și un workshop de artă stradală combinată cu realitatea augmentată, coordonată de artistul maghiar FatHeat.

Lucrările sunt deja finalizate în proporție de 99,9% și vor fi inaugurate astăzi (25 octombrie), printr-un eveniment la KF, cu filme VR, discuții cu artiștii street art participanți, un concert hip-hop Norzeatic & Qinta Spartă și un party cu DJ Mini Zucchini.

Coiful dacic a fost furat… dar rămâne la Arad

Una dintre lucrări captează inevitabil privirile trecătorilor și este deja intens distribuită prin fotografii pe social media: o pictură murală care înfățișează simboluri ale identității și ale tezaurului național, mai precis coiful și brățările dacice, ba chiar și – într-un mod mai subtil – lupul dacic, Prâslea cel Voinic, „Getica” lui Vasile Pârvan și inclusiv un ceas fabricat la Arad.

Coiful dacic de la Coțofenești și cele trei brățări au reaprins, desigur, discuțiile în întreaga țară și în diaspora după ce au fost furate din Muzeul Drents din Olanda la începutul acestui an, dar nu acesta a fost motivul principal pentru care artistul IRLO a ales să le imortalizeze pe pereții blocului de lângă Colegiul Național „Moise Nicoară” (Bd. Dragalina 22-24).

„Sunt numeroase picturi de-ale mele care s-au jucat cu coiful. Și anul trecut am avut în expoziția personală de la IOMO o lucrare cu coiful, chiar două, de fapt. În urmă cu încă un an am făcut cu Alex Baciu la București gardul din jurul universității și când am ajuns la secția de istorie, acolo am pus și coiful și încă niște povești pe care le tot foloseam, dar care acum, în ultima perioadă, în ultimii 2-3 ani, se tot reîntorc. Anul ăsta cu atât mai mult, că s-a întâmplat să fie furat coiful. Am fost și pe fază, am și făcut o lucrare la primele zile după ce s-a dus unde s-a dus. Am zis că dedic anul ăsta coifului”, spune IRLO.

În aceeași lucrare, dar pe partea din spate a blocului, l-a pictat și pe Prâslea cel Voinic, considerând că „se potrivește în ideea de conștiință colectivă, în care [Prâslea cel Voinic] îi în post, dar doarme, nu mai își exercită rolul acela de paznic”. În aceeași pictură apare și cartea „Getica” de Vasile Pârvan, un ceas fabricat la Arad, precum și un câine-lup, care poate fi interpretat ca un lup dacic contemporan.

„Am fost tentat să-l reprezint, ca de obicei. Prin picturile mele poate fi regăsit și lupul dacic, poate e mult mai prezent decât coiful. Am zis că nu-l fac în forma lui originală, care poate să sperie sau poate unora li se pare puțin ciudat un cap de lup cu corp de șarpe, așa că l-am reprezentat mai cuminte, ca un lup ciobănesc german, dar care are totuși o zgardă din aur dacic cu solzi de dragon sau coadă de șarpe”, a spus artistul.

Cât despre cartea pe care Prâslea o ține în mâini în pictură, este „Getica lui Vasile Pârvan, o carte pe care ar fi trebuit s-o învețe la școală toți copiii sau elevii de liceu. Din păcate, e destul de obscură, mulți nici măcar nu știu de existența ei sau de Vasile Pârvan, care dă și numele Muzeului de Arheologie. Avem în pregătire și o expoziție pentru iarna asta la București, care se leagă de Muzeul Vasile Pârvan, pentru că de acolo au dispărut celebrele plăcuțe de la Sinaia, care acum mai sunt doar vreo 30 și erau niște sute”, a declarat IRLO pentru Special Arad, menționând că în schițele inițiale nu era nici cartea și nici celelalte elemente, în afară de coiful dacic, dar a vrut să le adauge „pentru că au apărut pe traseu și mi s-a părut că se leagă fain cu conceptul”.

Așa a apărut în colțul de jos al picturii și ceasul, care este de fapt un ceas „Aradora”, produs la Arad, la Fabrica Victoria, despre care artistul susține că e un simbol al copilăriei sale: „chiar dacă copilăria a fost în Bistrița, aveam ceasul ăsta făcut la Arad și îl vedeam și pe la alții. Era pentru noi așa, un motiv al copilăriei ceasul cu clopoței, care și suna de… chiar te trezea din orice somn de moarte. Mi s-a părut faină și ideea că la Arad se dă ora exactă. Se dădea încă de pe atunci. Acum poate revine și ideea asta: să facem Aradul frumos”.

Apollo și Daphne în „mitologia contemporană”: între uman, vegetal și virtual

Lucrarea artistului Matei Păcurar (foto), pe clădirea stadionului Gloria (vizibilă dinspre faleză), înfățișează două personaje mitologice, Apollo și Daphne. „De fapt, e o luptă între cei doi, și în poveste, dar și în lucrare. Povestea pleacă de la o idilă de dragoste, de fapt, Apollo se îndrăgostește de Daphne, dar când Daphne își dă seama, se transformă într-un copac, într-un dafin, pentru că nu vrea să-l accepte pe Apollo. De acolo și pornește motivul acesta al laurilor de glorie, pentru că Apollo îi rupe niște crenguțe și, ulterior, le poartă în amintirea ei”, a spus artistul pentru Special Arad. Dar acesta este doar contextul mitologic al picturii.

„În lucrarea de față, povestea e transpusă în contemporaneitate. Apollo nu mai este doar zeul luminii și al inteligenței, este transpus ca un personaj virtual, conceptul lucrării fiind acest contrast între uman, vegetal și virtual”, spune Matei Păcurar, iar astfel, pictura sa murală se leagă în mod organic, de fapt, de proiectul de artă stradală al Asociației Citizenit de anul trecut, început la podul Decebal și extins pe strada Gheorghe Lazăr, care s-a concentrat în jurul temei „Humans vs. AI” (Oameni versus Inteligența Artificială). Noua etapă duce mai departe dialogul dintre AI și creația umană sub tema „Inteligența materiei”.

Este prima lucrare de artă stradală asumată și de mari dimensiuni a lui Matei Păcurar și prima colaborare cu Citizenit, ca artist invitat. Mai are de făcut doar mici retușuri, dar pictura la care a lucrat cca. cinci zile este deja aproape gata, fix la timp pentru inaugurarea oficială de astăzi.

Graffiti și realitate augmentată, cu 15 participanți și artistul FatHeat

Tot la invitația Asociației Citizenit, artistul street-art din Ungaria cu numele de scenă FatHeat (foto) se află la Arad și coordonează atelierul de creație „Spray as a Tool for Art”, la care participă 15 elevi arădeni.

Workshopul este de-a dreptul nemaivăzut la Arad, deoarece combină arta stradală cu elementul virtual, mai exact realitatea augmentată. „Creăm o murală extinsă cu o animație, care va funcționa cu ajutorul realității augmentate”, a declarat artistul maghiar pentru Special Arad, adăugând că „este un atelier în patru sesiuni, iar astăzi (n.red. vineri) avem partea de asamblare, care este ultima parte a proiectului, dar și cea mai atractivă, deoarece vom testa AR-ul (realitatea augmentată) pe perete”.

FatHeat este street-artist cu o vastă experiență în arta murală și creează astfel de lucrări stradal-virtuale deja de aproape zece ani, însă e prima oară când face acest lucru predând tehnica sa unor elevi.

Elevii / studenții arădeni participanți sunt: Ileana Aciocîrlănoaei, Robert Badea, Rujița Bătrîn, Alessia Bulea, Fabian Leucă, Edwina Lungu, Emanuela Lungu, Tudor Cristian Mustea, Miruna Nagy-Hera, Natalia Nicolae, Vlad Ioan Pacșa, Theodor Stache, Maia Stănescu, Alexandra Tașcău și Marius Toma.

(foto: Alexandru Buhai / Citizenit / Facebook)

Precum picturile murale de la stadionul Gloria și de pe blocul de lângă Colegiul „Moise Nicoară”, acest workshop face parte din proiectul numit „Street SmART”, finanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN), iar lucrările augmentate vor putea fi văzute pe gardul exterior, dinspre mal, al stadionului Gloria.

Art Nouveau abstract cu Recis, pe calcanul Palatului Földes

Artistul Recis, membru al grupării artistice Sweet Damage Crew din București (din care face parte și arădeanul Radu Pandele), revine la Arad după două colaborări cu Citizenit, prima fiind workshopul cu tineri arădeni la Baza Sportivă Constructorul, din 2022, prin care s-a făcut o serie întreagă de graffitiuri pe gardul dinspre parc, iar a doua în 2023, prima pictură murală în Arad semnată de artist, pe calcanul unei clădiri de pe strada Vincențiu Babeș.

Acum, Recis lucrează intens pe calcanul Palatului Földes (str. Ștefan Cicio Pop 16, colț cu strada Mihai Eminescu) – clădirea Art Nouveau construită de arhitectul Milan Tabacovici, care poartă numele farmacistului Földes Kelemen și la parterul căreia, până în perioadaa pandemiei Covid-19, a funcționat una dintre cele mai vechi farmacii din Arad, cu un mobilier, paviment și o decorație interioară care au fost veritabile opere de artă ale epocii.

Nu am reușit să-l întrebăm pe Recis ce semnifică lucrarea pe această clădire, deoarece vineri încă lucrase intens pe ultimele retușuri, la înălțime, dar se prefigurează deja că este chipul unei femei cu un trandafir în păr (mai mult ca sigur o reproducere a unei fotografii de epocă), în combinație cu elemente abstracte specifice artistului. Pictura atrage deja multe priviri ale trecătorilor pe strada Mihai Eminescu.

Deși este integrat în același eveniment de artă stradală marca Citizenit, pictura murală a lui Recis nu face parte dintr-un proiect finanțat de AFCN precum celelalte două, ci este parte din proiectul „Communities through art”, finanțat prin programul Interreg România – Ungaria.

Inaugurare cu muzică și filme, în KF

Despre toate aceste lucrări noi, artiștii vor vorbi în KF astăzi într-o dezbatere publică cu Mihnea Rareș-Hanțiu (membru Citizenit) de la ora 18:00, în cadrul evenimentului inaugural.

Tot în KF, începând cu ora 12:00 și la orele 13:30, 15:00, 16:30 și 18:00 vor putea fi văzute trei filme VR, urmate de un concert hip-hop Norzeatic & Qinta Spartă de la ora 21:00 și un party cu DJ Mini Zucchini de la ora 22:30.

Norzeatic & Qinta Spartă – DJ Mini Zucchini (foto: Zile și Nopți / Facebook, Citizenit)

Cele trei filme VR sunt:

•  Plastisapiens (Canada–Israel, 2022), regizat de Miri Chekhanovich și Édith Jorisch, care explorează o lume în care organismele vii și plasticul coexistă. Filmul, realizat cu sprijinul National Film Board of Canada, a fost selectat în cadrul festivalurilor Tribeca, IDFA și Cinequest.

•  Fresh Memorie: The Look (Cehia–Ucraina, 2023), semnat de Volodymyr Kolbasa și Ondřej Morávec, oferă o perspectivă profundă asupra vieții cotidiene din Harkov, Ucraina, unul dintre orașele grav afectate de război, printr-o experiență VR centrată pe întâlnirea directă cu locuitorii săi.

•  21-22 China (Canada, 2022), realizat de Thierry Loa, propune o călătorie vizuală prin peisajele Chinei contemporane, surprinzând transformările rapide ale unei lumi aflate în plină urbanizare și industrializare. Filmul face parte dintr-o serie dedicată epocii Antropocenului și documentează impactul uman asupra mediului la scară globală.

Petrecerea inaugurală continuă tot în KF duminică, 26 octombrie, de la ora 19:00, cu un party Khidja — duo recunoscut internațional pentru energia hibridă dintre cultura DJ și sound-ul experimental. Asociați unor label-uri precum Hivern Discs, DFA și Malka Tuti, artiștii de la Khidja aduc la Arad un DJ set special, care leagă arta vizuală de muzica electronică.