vineri, 29 martie, 2024

Special Arad Logo

    Gică-Contra cîrcotaşul… Clipe de viață așternute pe fond muzical! (XXIX)

    de - | 4 octombrie 2015, 11:09 AM | Contributors | Topic special

    1

    De când ştiu că mă ştiu am fost Gică-Contra. I-am criticat pe ăia, nu am fost de acord cu ceilalţi, am contrazis în stânga, am pus etichete în dreapta, i-am făcut praf şi pulbere pe cei din faţă, i-am nesocotit pe cei din spate… am fost de fiecare dată pentru împotriva a tot şi a toate. De ce? Pentru că ăsta sunt eu, un cârcotaş! Şi ce dacă sunt cârcotaş? Ce, parcă aş fi singurul din lume? Dar ce zic eu din lume, că nu sunt singurul cârcotaş nici măcar de pe strada mea, din blocul în care locuiesc şi poateee… nici chiar din propriul apartament (asta cu apartamentul o zic aşa, mai în şoaptă, să nu mă audă consoarta că iar dau de bucluc).

    Uite, spre exemplu, acum când toţi cei de seama mea se lasă de băutură, după ce atâta vreme  i-am blamat pe băutori, am hotărît că mă apuc de băut. Da! Mă apuc de băut băuturi ameţitoare! Acu, între noi fie vorba, fac eu ce fac pe interesantul dar în realitate duc mai nou o luptă grozavă cu şuvoiul de ispite care îmi atacă necontenit simţurile, zi de zi. Chestia e că dacă nu eşti cu băgare de seamă mai că nu înţelegi ce se petrece în jurul tău şi chiar nu-i rău, trăieşti mult mai liniştit decât mulţi alţii. Eh, dar dacă ai mintea ascuţită şi simţurile treze nu poţi să nu înţelegi că alcoolul, înfăşurat în arome îmbietoare, ambalat în sticle ce-ţi “iau ochii”, ascuns în salate sau în te miri ce mâncări sofisticate, aciuiat în medicamente, bomboane, creioane, şerveţele, medicamente, cântări şi poezii… stă la pândă gata-gata să pună stăpânire pe tine, pe timpul tău liber, pe nervii tăi şi ai soţiei, pe liniştea familiei tale, pe sănătatea ta şi sigur, în cele din urmă, pe tot ce-ţi mai rămâne până să dai “colţul”, elegant îmbrăcat, aşezat cu grijă în aşazisul “palton din stejar, fag, brad sau PeFeLe-u”, dupe posibilităţi, apucând în cele din urmă drumul cel fără de întoarcere, la loc cu verdeaţă… Verdeaţă? Eh, ce-ar merge un lichior de mentă! Dar de unde mentă? Aşa că mă mulţumesc cu o vişinată casnică, un păhărel, chiar două, hai fie chiar trei şi atât, exagerările nu sunt bune, îmi zic, după care deschid uşa frigiderului cu gândul la micul dejun. Scot bucata de salam de vară, iau şi vreo două roşii, o bucată de brânză sărată şi când dau să scot cutia cu lapte, din greşeală, scot o sticlă cu vin. Eh, acuma asta e! Dacă aşa se arată a începe ziua nu am eu nicio vină. Şi la urma urmelor un pahar de vin e binevenit, că vorba aia, vinul înveseleşte inima omului, ajută la circulaţia sângelui, reglează bătăile inimii… Şi în definitiv nu a fost prost cel ce a zis că fiecare om are dreptul la un pahar de vin. Da, dar după primul pahar băut eşti alt om, aşa că ai dreptul la un alt pahar de vin. Şi tot aşa până ori se epuizează vinul ori… Dar nu, eu m-am oprit la al doilea pahar şi poate că m-aş fi oprit chiar la primul doar că salamul de vară e cam condimentat, brânza cam sărată şi aşa o sete mi-au stârnit încât chiar am băut ca să mă stâmpăr nu că mi-a plăcut din cale-afară vinul. Şi ca să fiu sincer până la capăt musai să recunosc că în cele din urmă sticla odată începută trebuie golită, că altfel se oxidează vinul. Deci, am golit sticla, ce era să fac, dacă aşa spun oenologii, nu?

    Cum vremea e bună, soarele blând de toamnă încălzind suficient băncile parcului în aşteptarea pensionarilor neliniştiţi, cobor din bloc şi pornesc la pas vioi înspre încolo. Ajung la un moment dat în parc şi-mi întâlnesc foştii colegi. Ochii lor vioi spun totul iar nările nu mă înşală când le zic mustrător:-“Gustaşilor!”, în timp ce unul dintre ei (ospătarul de serviciu, că în fiecare zi e altul) scoate pe şestache o sticlă de un litru cu afinată. Eh, aşa da, îmi zic, nu strică o cură de afine că sunt bune la vedere, deci, ne tratăm nu bem. Eh, uite aşa, pensionarii “ciupiţi” altfel văd lucrurile: suportă mai uşor durerile, acceptă mai liniştiţi necazurile, se bucură din orice … Trecând peste toate,  ne vedem nevoiţi până la urmă să socotim alcoolul prieten al omului, de multe ori de nedezlipit, asta pentru că dacă specialiştii ne spun că e un derivat obţinut prin schimbarea unui atom din molecula unei hidrocarburi cu un oxidril, noi de fapt ştim că el, alcoolul, e o băutură eficace pe care neam de neamul nostru a dat-o la vale, pe gât, pentru clătitul amigdalelor, încălzirea trupului şi încurajare la toate evenimentele importante din viaţă: botez, cununie, divorţ, înmormântare, parastas ietţetera.

    Îi las baltă pe foştii colegi animaţi de o ceartă grozavă pe teme politice şi mă întorc acasă. Nu uit să intru pe la chioşcul alimentar din colţ ca să cumpăr trei beri, altfel iar mă ceartă consoarta acuzându-mă că nu iubesc florile şi că intenţionat nu am cumpărat bere ca să nu poată spăla frunzele imense ale ficusului ce ocupă jumătate din sufragerie.

    Ajung acasă, servesc masa de prânz şi apoi constat că stomacul încins la maxim de supa de găină prea caldă şi de cele cinci sarmale mari, cât pumnul, înecate în puhoi de smântână şi presărate din belşug cu bucăţele de ardei extrem de iuţi, strigă din răsputeri: –“Ardeee!”. Aşa stand lucrurile uit de ficus şi sting setea cu cele trei beri. Eh, altfel te simţi când după ce ai ostoit foamea şi setea te întinzi aproape macabru în patul ce te îndeamnă la somnul de frumuseţe, cu mâinile încleştate pe piept, şuierând a ultime clipe de viaţă în vreme ce consoarta îţi aduce în fugă un pahar de vin rece, ca o aproape ultimă doinţă în viaţa asta de doi bani. Dar nu, nu am de gând să părăsesc lumea aşa, dintr-odată, ci am să fac pe mortul preţ de o oră, o oră jumate, nu mai mult, timp în care voi dormi visând că acum, când toţi cei de seama mea se lasă de băutură, după ce atâta vreme  i-am blamat pe băutori, a sosit vremea să mă apuc de băut. Da! Să mă apuc de băut băuturi ameţitoare! Deci, hai noroc şi sus paharul!

     

    Prof. Ioan Sălcuță

     

     

     

     

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    Scrie un comentariu

    6 + 8 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.