duminicã, 23 iunie, 2024

Special Arad Logo

    Geo Dinescu le-a făcut cunoștință celor de la Cărturești cu „Anton”

    de Raluca Medeleanu | 9 iulie 2015, 11:48 AM | Cultură

    0

    Tânăra scriitoare Geo Dinescu a venit tocmai de la București, ieri seară, la librăria Cărturești, pentru a le face cunoștință arădenilor cu protagonistul romanului său, intitulat simplu «Numele meu este Anton». 

    Un roman extrem de interesant construit, cu jocuri de limbaj și de planuri, ce oferă o privire ca prin gaura cheii în viața tragică a lui Anton. Un fel de bildungsroman, a cărei poveste cititorii o pot desluși doar punând laolaltă mici frânturi din experiențele personajului, pe care acesta le relatează la persoana I, din diferite etape ale vieții sale. Ce este cu adevărat ingenios în redactarea acestei povești de viață este limbajul specific fiecărei vârste în parte, pe care Geo Dinescu a reușit să îl redea atât de autentic. Astfel, Anton cel de 6 ani va descrie mediul înconjurător prin ochii unui copil credul, ce percepe viața într-un mod distorsionat, datorită minciunilor spuse de familia sa. Însă Anton cel de 80 de ani are o voce încărcată de înțelepciune, privindu-și retroactiv experiențele vieții și trăgând în final anumite concluzii.

    O carte care într-adevăr stârnește interes imediat, de la primele pagini răsfoite. Mare păcat că evenimentul s-a suprapus cu alte spectacole culturale ce s-au organizat miercurea aceasta în Arad și, din acest motiv, nu a avut publicul numeros pe care l-ar fi meritat.


     

    „Geo Dinescu reușește să dea contur unui narator insolit. Deși avem de-a face cu o singură voce care relatează despre sine și despre lume, aceasta este fragmentată și adusă în carte ca într-un puzzle. Așadar, o voce și totuși mai multe. Ce este cu adevărat interesant în «Numele meu este Anton» decurge din diversitatea stilistică a acelor voci. Fiecare vârstă are vocea ei, felul ei de a rezona cu destinatarul relatărilor. Până la urmă se conturează un destin din epistole false. Dar singurul care poate să refacă puzzle-ul narativ este cititorul. El are puterea de a pătrunde dincolo de măști și de ipostaze, dincolo de prezentul continuu al exprimării. Din destin rămâne un nume și multă viață ce poate fi depistată în subsidiar. În concluzie,  «Numele meu este Anton» e o carte care merită citită pentru ca să ne dăm seama de o anumită realitate din noi ce e într-o continuă, dar imperceptibilă schimbare” – Șeran Axinte

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    5 + 8 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.