Sala Regele Ferdinand din Palatul Administrativ Arad a găzduit astăzi, 4 aprilie, un eveniment de înaltă ținută academică și geopolitică: „Forumul Global privind Dreptul Internațional: perspective publice, private și penale”. Organizat de Institutul de Studii Geopolitice al Universității „Aurel Vlaicu”, conferința a reunit specialiști din nouă țări, care au abordat teme cu impact major asupra echilibrului global, respectiv tendințele noului revizionism pe harta mondială.

Invitații – reputați juriști, cercetători și experți în relații internaționale din România, Serbia, Italia, Slovenia, Spania, Germania, Croația, Marea Britanie și SUA – au analizat provocările cruciale pentru dreptul internațional, de la conflictul din Ucraina și revendicările teritoriale globale, până la protecția drepturilor omului și securitatea juridică în contextul sancțiunilor.

Evenimentul a demonstrat că – deși Aradul nu este un centru universitar de renume și Think Tank-urile, respectiv institutele socio-culturale ori de factură geopolitică pot fi, deocamdată, numărate pe degete – municipiul poate deveni un pol de reflecție academică internațională, punând în lumină problematici ale prezentului și ale viitorului ordinii juridice globale.

Subiectele abordate au fost următoarele:

•  Statutul strategic al Groenlandei în contextul intereselor americane, prezentat de prof. Radu Carp, care a ridicat întrebări despre dreptul la autodeterminare și formele moderne de război hibrid.

•  Tensiunile constituționale din Bosnia și Herțegovina, analizate de dr. Dragan Dakić, cu accent pe legitimitatea Înaltului Reprezentant și reacția Republicii Srpska.

•  Criza migrației forțate și vulnerabilitatea copiilor refugiați, în prezentarea avocatului italian Francesco Miraglia.

•  Reconfigurarea hărților politice, temă abordată de prof. dr. Timothy Less de la Universitatea din Cambridge, cu exemple din Europa, Asia și Orientul Mijlociu.

•  Evoluția drepturilor omului în dreptul internațional, explicată de prof. Steven E. Meyer (președintele Institutului European de Cercetări și Resurse Strategice, fost director adjunct al CIA Balkan Task Force / BTF în perioada războiului din Bosnia și Herțegovina; 1992 – 1995), cu un accent critic asupra politicilor americane recente.

•  Confiscarea activelor statelor sancționate (în mod expres, Rusia), analizată de Iulia Ban (junior researcher ERISS), care a ridicat întrebări esențiale despre dreptul la proprietate și precedente juridice riscante.

•  Aplicarea legii în contractele internaționale, detaliată de lector dr. Mihaela Galanton, care a evidențiat specificul legislației române și dreptul părților de a-și alege legea aplicabilă.

•  Prezumția de nevinovăție în jurisprudența europeană, susținută de judecătorul croat Marijan Bitanga.

•  Necesitatea unui tribunal penal pentru crimele săvârșite de Rusia în Ucraina, dezbătută de dr. Simona Franguloiu, între nevoia de justiție și dificultățile juridice concrete.

•  Evoluția dreptului penal internațional, prezentată de avocatul Marcus Goldbach, care a urmărit moștenirea TPII și impactul deciziilor CPI.

•  Percepția granițelor ca spații de criză, temă dezvoltată de prof. Dragan Simeunović, care a vorbit despre conflictul simbolic dintre politică și cultură.

Despre iminenta remodelare a hărții globale și redistribuirea Puterilor Globale

Dr. Timothy Less (Centrul pentru Geopolitică al Universității din Cambridge) a subliniat că lumea intră într-o nouă eră, marcată de revizuiri teritoriale precum anexări, integrări și dezintegrări. Exemplele actuale includ pretențiile Rusiei în Ucraina, ale SUA asupra Groenlandei, pregătirile Chinei pentru Taiwan, avansul Turciei în Cipru de Nord și cererile națiunilor mici (Bosnia, Palestina) de modificare a granițelor considerate ilegitime. Acest comportament urmează un model istoric – a argumentat Timothy Less – în care statele mari reconfigurează harta globală pentru a-și spori puterea și securitatea, adesea în detrimentul rivalilor, iar statele mici se aliniază acestor eforturi. Frecvența schimbărilor de graniță este direct legată de intensitatea competiției dintre marile puteri, iar pe măsură ce noi puteri contestă hegemonia SUA, ne putem aștepta la modificări teritoriale mai dese. Acest proces are implicații majore, în special pentru stabilitate, din cauza potențialului conflict generat de redesenarea granițelor. De asemenea, necesită o adaptare a dreptului internațional, cu noi norme referitoare la integritatea teritorială și suveranitatea națiunilor, care să reflecte și să valideze comportamentul marilor puteri în noul mediu geopolitic, a argumentat profesorul de la Cambridge.

Prof. Dr. Steven E. Meyer (Președintele Institutului European de Cercetări și Resurse Strategice) a vorbit despre Dreptul Internațional al Drepturilor Omului (DIDO), care obligă statele să respecte și să protejeze drepturile fundamentale ale persoanelor, inclusiv în timpul conflictelor armate. În dezvoltarea DIDO a jucat un rol esențial ONU, începând cu Declarația Universală a Drepturilor Omului și continuând cu tratate precum Pactul privind Drepturile Civile și Politice, monitorizând respectarea prin mecanisme dedicate, a precizat Steven Meyer, subliniind totodată și o realitate îngrijorătoare: Statele Unite, deși inițial susținătoare ale acestor tratate, și-au schimbat radical poziția în timpul administrației Trump, fiind acuzate de regres în domeniul drepturilor omului.

Prof. Dr. Radu Carp (Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti) a vorbit despre statutul Groenlandei din perspectiva autonomiei, dreptului la autodeterminare și a intereselor geopolitice americane. Cu privire la intenția președintelui american Donald Trump de a achiziționa Groenlanda, Radu Carp a amintit de tradiția SUA de a achiziționa teritorii (Louisiana în 1803, Alaska în 1867), dar a subliniat dreptul la autodeterminare al Groenlandei, precizând că acest drept este strâns legat de percepțiile privind securitatea națională și de formele moderne de război hibrid. Această dinamică ar putea influența viitorul statut al Groenlandei – fie ca parte a Danemarcei, fie ca națiune independentă, fie într-o relație mai strânsă cu SUA, a precizat profesorul.

Dr. Dragan Dakić (profesor asistent la Facultatea de Drept a Universității din Kragujevac, Serbia) a vorbit despre implicațiile juridice și politice ale acțiunilor Înaltului Reprezentant din Bosnia și Herțegovina (Christian Schmidt), precum și răspunsul Republicii Srpska. Concis, el a supus atenției întrebarea dacă aceste acțiuni constituie o suspendare a Anexei 10 a Acordului de la Dayton și legitimitatea mandatului Înaltului Reprezentant, în contextul lipsei aprobării din partea Consiliului de Securitate ONU.

Perspective ale legilor internaționale în domeniul privat și penal

Francesco Miraglia (avocat și membru al Observatorului ONU pentru Protecția Drepturilor Omului din Geneva) a vorbit despre impactul conflictelor interne asupra migrației forțate, evidențiind faptul că milioane de refugiați caută siguranță și o viață mai bună. Un aspect adesea neglijat de mass-media este situația copiilor refugiați, spunea Francesco Miraglia.

Iulia Ban (cercetătoare junior la Institutul European de Cercetare pentru Studii Strategice / ERISS) a vorbit în locul invitatului Uroš Vukosavljević (de asemenea, cercetător junior la ERISS) despre provocările juridice legate de confiscarea activelor aparținând statelor sancționate (exemplul principal fiind Rusia) și cetățenilor acestora de către țările occidentale (SUA, UE), măsuri adesea justificate politic (ex. agresiunea contra Ucrainei), dar care ridică probleme privind dreptul la proprietate privată și compatibilitatea cu dreptul internațional. În cuvântarea ei, a argumentat că utilizarea acestor active înghețate (ex. >€300 miliarde fonduri rusești) pentru scopuri precum ajutorarea Ucrainei este o chestiune legală și politică sensibilă, care necesită o bază juridică solidă pentru a evita subminarea certitudinii juridice, a dreptului la proprietate și crearea de precedente periculoase motivate politic.

Mihaela Galanton (lector doctor la Facultatea de Drept din Timișoara) a vorbit despre legea aplicabilă obligațiilor contractuale în dreptul privat român, esențială pentru contractele internaționale ce conțin elemente de extraneitate și implică sisteme juridice multiple. Ea a subliniat că Codul Civil Român transpune Regulamentul UE Roma I, dar conține și prevederi proprii pentru contracte fără legătură cu UE, ambele acordând prioritate principiului autonomiei părților în alegerea legii aplicabile contractului.

Marijan Bitanga (Judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție a Croației) a vorbit despre prezumția de nevinovăție a acuzatului, o componentă fundamentală a dreptului la un proces echitabil, consacrată în documente internaționale (precum Directiva UE 2016/343) și legislațiile naționale. Cu toate acestea, jurisprudența instanțelor naționale și internaționale relevă numeroase exemple de încălcare a acestei prezumții, ceea ce impune reconfirmarea importanței sale și ridică întrebarea dacă aceasta este „în pericol” în practică. Propunerea lui Marijan Bitanga este identificarea sursele comune de periclitare a acestei prezumții, bazându-se pe deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului.

Lector Dr. Simona Franguloiu (cercetător științific asociat la Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române) a prezentat, din perspectiva dreptului penal internațional, propunerea de a înființa un tribunal special pentru crime de război și crima de agresiune în Ucraina. Această idee este discutată din 2022, fiind susținută și prin recomandări ale Consiliului Europei, cu scopul de a sancționa crimele legate de agresiunea militară a Federației Ruse. Analiza ei a abordat necesitatea și fezabilitatea unui astfel de tribunal, pornind de la teorii clasice (Vespasian Pella) și considerând rolul instituțiilor existente precum Curtea Penală Internațională (CPI) și Eurojust, menționând și recent înființatul Centru Internațional pentru Urmărirea Crimei de Agresiune (ICPA). Totuși, eficiența acestor demersuri este pusă sub semnul întrebării, existând riscul ca investigațiile paralele să ducă la risipirea resurselor în loc de sinergie. O problemă fundamentală este faptul că Ucraina nu a ratificat Statutul de la Roma, deși și-a manifestat interesul. La aceasta se adaugă adoptarea incompletă a Amendamentelor de la Kampala (privind crima de agresiune) de către unele state părți, ceea ce creează dificultăți de tehnică legislativă și de legitimitate. Deși CPI este considerată cea mai potrivită pentru a investiga, aceste obstacole, alături de problemele tehnice nesoluționate privind arhitectura și jurisdicția tribunalului propus, necesită o analiză atentă. Prin urmare, a arătat Simona Franguloiu, se sugerează formularea unor ipoteze de lucru bazate pe propunerile actuale, având în vedere nevoia esențială de a oferi sprijin robust Ucrainei.

Marcus Goldbach (avocat și diplomat universitar în drept, Berlin, Germania) a vorbit despre dezvoltarea jurisprudenței penale internaționale în materie de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, acordând o atenție specială moștenirii lăsate de Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPII). Lucrarea urmărește evoluția doctrinală, de la standardele juridice articulate de TPII (cum ar fi definirea intenției genocidare, modurile de răspundere, inclusiv întreprinderea criminală comună, și elementele contextuale ale crimelor împotriva umanității) până la rafinarea și reinterpretarea acestora de către Curtea Penală Internațională (CPI) și alte organisme internaționale. Se analizează critic hotărâri judecătorești cheie pentru a evalua modul în care acestea au contribuit la consolidarea, dar uneori și la fragmentarea, dreptului penal internațional.

În prezentarea cu titlul „Tratat despre Graniță”, prof. Dr. Dragan Simeunović (Facultatea de Științe Politice, Universitatea din Belgrad, Serbia) a vorbit despre granițele care sunt percepute, în general, ca locuri periculoase, nesigure, motiv pentru care oamenii încearcă să le traverseze cât mai repede posibil. Spațiul de la graniță este văzut ca un loc unde o criză este mereu așteptată, transformându-l într-un spațiu de criză virtuală perpetuă, atât pe plan politic, cât și cultural, a argumentat profesorul.

Bibarț – împotriva „festivismelor”. Maria Grapini: „Cetățenii trebuie să se implice”

În cuvântarea de deschidere, primarul Călin Bibarț a vorbit – complet pe lângă temă – despre „sfertul academic” (evenimentul a început cu o relativă întârziere de cca. 20 minute) și despre faptul că lumea nu evoluează într-o direcție bună, dar ceea ce contează, în opinia lui, este ceea ce vor cetățenii, „nu festivisme fără nicio funcționalitate”. După discursul său scurt, primarul a părăsit sala, glumind că fuge de responsabilitatea de a răspunde posibilelor critici cu privire la speech-ul său.

Invitată la Arad a fost și eurodeputata Maria Grapini, iar în cuvântarea ei de deschidere a ținut să-l contrazică pe Călin Bibarț (respectiv, să vină cu o completare), afirmând că astfel de forumuri de specialitate sunt mai mult decât binevenite și a menționat că, dincolo de a da glas ofurilor, „cetățenii trebuie să se implice. Indiferența, atunci când vedem lucruri care nu sunt bune, de la crime, până la consum de droguri, până la lucruri injuste făcute de cei care conduc local, regional, toate aceste lucruri nu pot să nu fie văzute”.

Evenimentul a fost moderat de Prof. dr. Bogdan Vukosavljević – directorul Institutului de Studii Geopolitice al UAV și director executiv al Institutului European de Cercetări și Resurse Strategice (ERISS), iar din prezidiu au făcut parte și prorectorul UAV prof. dr. Liviu Bocai și prof. dr. Radu Carp de la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti.