miercuri, 24 aprilie, 2024

Special Arad Logo

    Enola Day: Șoc! Am fost oprit de un polițist adevărat!

    de E. Nola | 10 martie 2016, 8:55 AM | Opinii | Recomandările editorilor

    7

    Văzând avalanșa de comenturi legate de o știre de circulație, mi-am spus că așa nu mai merge, musai să iau niscaiva măsuri. Eu scriu aici despre tot felul de abstracțiuni de care nimeni nu-i interesat în afara unor prieteni despre care, de altfel, am mari dubii când, zâmbind cât se poate de convingător, mă liniștesc că da, au citit ultima mea elucubrațiune și le-a plăcut tare.

    Acuma aș putea și eu să inventez câte ceva din experiența mea cotidiană. Nu de mult, m-a oprit în Grădiște poliția. Era dimineața, înainte de zece și nu era bine. Îmi era clar de la început că n-am centura, l-am și văzut pe tânărul subofițer aruncând o privire nehotărâtă la mine și la mașină, după care i-am văzut mâna ridicându-se în aer. Am oprit mai încolo să am timp să-mi pun centura, bineînțeles, n-am reușit, eram nervos și vroiam să-i introduc capătul metalic în lăcașul păstrat pentru scaunul soacrei.
    Omul s-a prezentat, mi-a cerut actele, inclusiv asigurarea, după care, găsind totul în regulă, m-a întrebat dacă știu pentru ce m-a oprit. Nu eram foarte vioi, înainte de zece de obicei sunt în regim de avarie, mă și chinuiau ceva gânduri negre, n-am avut prezența de spirit să găsesc un răspuns ca în filmele americane: probabil mergeți în centru…
    Am băiguit ceva de centură, da, zice el, degeaba ați încercat s-o puneți acum, când ați ieșit de pe strada laterală n-o aveați pusă. Așa e, am recunoscut eu cu un sentiment de lehamite și oprindu-mă la timp să-mi continui expunerea despre metafizica banalului. Mi-a trecut așa prin cap să-i spun că eu am o regulă: nu pun centura în Arad. În oraș. E orașul meu, ce naiba, am atâta drept în orașul ăsta, nu? Pe șosea-i altă treabă, la Timișoara deasemenea, pe ăia-i știm bine, vânează arădenii.
    Îmi spune tânărul de amendă și de două puncte din permis. Cel mai tare m-a enervat chestia cu punctele, ce-i asta Domle, să mă depuncteze un polițist că nu am avut centura la 15 kilometri pe oră în Grădiște în timp ce ieșeam de pe Voievod Moga și intram pe Petru Rareș. Numai voievozi în Grădiștea asta!
    Domle, îi spun, uită-te la mine, nu sunt de azi de ieri, conduc de peste treizeci de ani, n-am avut un accident, am toate punctele, știți cum e, famelie mare, renumerație după buget mică. Am exagerat, normal, am avut două ciocniri ușoare, câteva depășiri de viteză, nici familia nu e foarte numeroasă, mai ales acum de când fata s-a mutat la casa ei, cu renumerația am spus adevărul pur, e chiar a naibii de mică, hai, Domle, îi spun, tocmai pe mine să mă amendezi, e chiar strigător la cer.

    funny police photos (38)

    Nu gândiți corect, îmi spune tânărul polițist, nu există excepții, legea-i lege, ar fi fost mai bine dacă recunoșteați de la început, nu încercați să mă mințiți.

    Ei, aici m-am uitat la el. Ne uitam unu la altul, el liniștit, păstrându-și zâmbetul profesional pregătit pentru idioți, eu încercând să-mi dau seama dacă face mișto de mine sau e pe bune. În țara asta frumoasă și bogată dar greu de locuit nu știi niciodată, oamenii sunt triști și plini de umori și umor în același timp și în combinații diferite. Mi se părea că tânărul e sincer, se ia în serios și spune ce gândește. M-am riscat.
    Hai, Domle, pe bune, după câte știu încă nu l-au multiplicat genetic pe Godină. Nu, nu mă înțelegeți greșit, am continuat în trombă, sesizând o urmă de rictus pe fața lui ce semăna cu zâmbetul Terminatorului înainte de a spune I’ll be back, am tot respectul pentru el, aș vrea să fim înconjurați în trafic numai de polițiști ca Godină, da vedeți, are și el problemele lui, fără vizita lui Cioloș la lansarea aceea de carte, cine știe ce mai pățea cu legalismul acesta exacerbat al lui. Trăim în România, ce naiba, suntem recompensați și amendați în funcție de noroc, nu de lege.
    Și de pile, ați vrut să ziceți, a făcut tânărul polițist pasul în spate și atunci mi-a părut rău că nu l-am avut elev sau student. Petrecând decenii în învățământul arădean, cu atâta am rămas. Cu foștii mei elevi și studenți care mă recunosc și îmi fac un mic favor, depinde până unde au ajuns în viață. Nu mare lucru, cei care au ajuns departe de tot, like primarul nostru din ce în ce mai puțin iubit, n-au timp de mine, nu că n-ar fi recunoscători dacă ar avea.
    Nu i-am răspuns la provocare, mi se părea că suntem pe drumul cel bun, doi bărbați maturi gândind la greutățile și vicleniile inerente cu care te confrunți în viață, în loc de asta am căutat după filozoful din mine. Știu, suntem într-o contradicție: dacă mă amendați, vă faceți treaba cum scrie la carte și veți avea sentimentul datoriei împlinite: Numai că veți rămâne cu un gând secund, un gând care nu vă va da pace o vreme: Domle, în felul lui, omul ăsta avea dreptate, nemaivorbind de faptul că a discutat cu mine de parcă aș fi om, nu polițist.
    Zâmbea. Încă profesional dar din ce în ce mai uman. Numai aducea cu Arni din Terminatorul, ci cu ET care vrea acasă. Nu, a zis până la urmă. Nu voi avea gânduri rele, legea este doar un text pe hârtie. Totul depinde de cel care o aplică.

    ET

    P.S. Nu vă voi spune ce s-a întâmplat mai departe. Nu veți afla de la mine cât a fost amenda sau dacă n-a fost. Nici acum, recunosc onest, nu mi-am legat centura, permițându-mi anumite licențe inerente excursiilor printre cuvinte, dar întâmplarea este adevărată chiar dacă nu seamănă cu nimic din cele întâlnite de Dumneavoastră, stimații mei cititori…

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Personal, am multe ,,întâlniri,, în trafic cu polițiști.Și tot atâtea dialoguri memorabile cu ei. Concluzia e că, cu amendă sau fără, cu puncte furate sau nu, sunt oameni faini. Oricât ar fi de huliți cei de la rutieră, majoritatea își fac onest treaba și au un umor ,,rece,, dar de calitate.

      +5 voturi
      +1
      -1
    2. Sunt multi politisti tineri care isi respecta meseria, care nu sunt pilele nimanui, care incearca sa razbeasca intr-un sistem care are si asta bubele lui.
      Sunt si ei oameni iar daca le arati respect, daca le vorbesti frumos ai sanse sa scapi mult mai onorabil (nu neaparat neamendat) decat sa te pui si sa faci pe nebunul si sa te pui sa suni pe nu stiu cine.

      Va felicit pentru articol! Este foarte bine si ma bucur ca sprijiniti astfel de oameni.

      +4 voturi
      +1
      -1
      • Mersi pentru apreciere.
        Cred și consider că cel mai mult rău ne fac generalizările nepermise. Anatemizăm anumite categorii profesionale pe baza unor experiențe personale negative – fără să ne gândim la rolul nostru poate nu foarte corect din interacțiunea respectivă -, uitând că nu există profesii care să nu fi fost atinse de răul acumulat în societatea noastră decenii la rând.
        Medicii, polițiștii, avocații, profesorii, mai vizibili decât meseriașii de tipul lui Dorel, sunt categoriile predilecte ale oprobiului public susținut de o presă la fel de marcată de trecut ca noi toți.
        Eu cred că înainte de a lipi etichete peste grupuri întregi de oameni este necesar să ne facem autoanaliza, să ne uităm în jurul nostru și să sesizăm cât este de greu unui om, indiferent de ocupație,oriunde s-ar afla în România, să-și facă treaba așa cum trebuie.
        În loc să împroșcăm venin și ură, mai bine să atragem atenția asupra acestora, adevărați eroi anonimi ai vieții noastre de zi cu zi.

        +5 voturi
        +1
        -1
    3. Ce trebuie totuși subliniat în contextul articolului este că „Obligativitatea folosirii Centurei de siguranță, a fost introdusă în Codul rutier, în ideea de a proteja conducătorul auto și pasagerii acestuia.”

      Toate statisticile europene arată foarte clar că folosirea ei în trafic urban, a micșorat cu peste 75%-80% rata accidențelor cu răniri grave, ce au necesitat spitalizare și concedii medicale. Fizica de clasa a V-a demonstrează ca este imposibil ca un om, oricât ar fi de puternic, nu poate ține piept forțelor născute prin oprirea bruscă a unui autoturism în cazul unei tamponări.

      Cele mai frecvente răniri ale șoferilor fara centura se produc în zonă toracică și facială. Dar ce este cel mai grav este că părinți iresponsabili își transportă copiii în traficul urban fără a le pune centura. La o tamponare aceștia zboară prin mașină și totul se poate termina extrem de grav. Decesele nu sânt rare în asemenea cazuri, viteza nu neapărat trebuie să depășească 50 km/h.

      Din moment ce nu se poartă centura în mod curent, nu există reflexul de a o pune. Centura pare la primă vedere o corvoadă. Dar atunci când apare o situație nedorită și salvează un șofer care „nu a necesitat îngrijește medicală”, familia și mai ales copiii șoferului ar trebui să aprindă o lumânare în cinstea celui care a inventat-o.

      Folosiți centura de siguranță nu de frica amenzii!
      Folosiți centura de siguranță fiindcă vă iubiți familia! 🙂

      +1 voturi
      +1
      -1
      • M-ați îngrozit de-a dreptul.
        Cred că îmi instalez o centură de siguranță și la pat.
        Vă dați seama să visez noaptea că mă duc cu un Maserati Ghibli pe lângă teatru cu 120 la oră și să n-am centura pusă când îl văd pe careva dintre mahării orașului traversând spre teatru să vadă ultima premieră Shakespeare a trupei arădene…
        Acuma pe bune, știu și știam toate astea, numai că mă consider, și am întăriri și din partea altora, un șofer bun și experimentat. Dacă stau să mă gândesc câte accidente am evitat prin previziune, prin atenție la cei care habar n-au să conducă – de fapt să circule cu mașina – și se aruncă bezmetici în trafic, mai că-mi vine să le spun la colegii simpaticului polițist să fie mai atenți la cine , cum și când eliberează permisul.
        Și pe urmă, inteligența agentului constă și în îndemânarea cu care face distincție între oameni, situații și cazuri. Zic eu.
        În rest, aveți perfectă dreptate. Uite, acum îmi pun centura pe loc în mers că până acuma, în timp ce îmi scriam textul cu mâna stângă, n-o aveam pusă…

        +2 voturi
        +1
        -1
        • ☺ … și totuși Codul Rutier nu spune că „șoferii experimentați” pot circula fără centură. Dincolo de ironii, ce le transmiteți celor ce sânt pe cale de a devenii „șoferi experimentați” este că atunci când și ei vor Fi experimentați, au dreptul să interpreteze legea după bunul plac și de fapt obligațiile conducătorilor în trafic sânt Facultative.

          Am înțeles foarte bine care este „miezul” a ce vă doriti să comunicați. Intr-o anumită măsură sânt de acord cu punctul de vedere expus. Un polițist nu trebuie să devină un robot și este de dorit să aibă sub caschetă nu doar os, piele și păr. Dar, nu scutirea de amenzi, îl face pe el să fie în ochii traficanților un polițist de generație nouă.
          La modul general există atitudinea greșită în rândul traficanților, că dacă până acum mie care am circulat 30 de ani în trafic nu mi sa întâmplat nimic grav, pot să-mi permit să interpretez legea după ureche. Părerea mea este că tocmai din această cauză traficul pe străzile orașului și pe „drumurile patriei” este cum este. Democrația nu vine ieftin și fără obligații. Avem responsabilitatea să o susținem și atunci Exemplul personal este definitoriu pentru felul în care ea se manifestă în spațiul public. Dacă reguli simple nu sânt respectate, fiindcă avem „scuze bune” atunci apare anarhia. Nu poți să ai pretenția să fi respectat dacă tu nu dai prin exemple concrete dovadă ca respecți.

          În cazul de față, centura de siguranță este un Simbol. O pui regulat, o faci în primul rând că așa spune Codul Rutier, în al doilea rând fiindcă este o măsură de precauție foarte bună și în al treilea rând, fiindcă atunci când ai peste 30 de experiență, știi cât de importante sânt micile detalii și vrei să fi un exemplu de urmat celor ce si-au luat carnetul ieri.

          Strada este o cale de acces între punctul de plecare A și cel de sosire B. Am inventat reguli obligatorii, fiindcă atunci când sântem mulți cei ce vrem să o folosim, fără ele circulația devine haotică și extrem de periculoasă. Ne dorim de fiecare dată să ajungem cu bine la destinație.
          Sigur că Obligativitatea folosirii centurii în această perspectivă poate apărea minoră. Dar apare un alt aspect. Eu care folosesc Strada, împreună cu tine, nu vreau să te am pe conștiință, în cazul în care greșesc. Nu-mi doresc să trăiesc cu stiinta că o mică neatenție din partea mea, te-a mutilat pe viață. Sânt om și greșesc.

          Democrația se susține și prin felul în care respectăm și cele mai simple reguli.

          0 voturi
          +1
          -1
          • Mă predau.
            Am încercat eu s-o scald, dar nu prea am cu cine. Pentru Dumneavoastră e ușor pentru că aveți dreptate. Eu doar agitam ideea să respectăm drepturile și celor care n-au. Pe de altă parte cred că ne-am înțeles: eu mi-am luat pedeapsa în condiții civilizate, ceea ce contează până la urmă.
            Am scris ce am scris tocmai împotriva acelora care, indiferent că au sau nu dreptate, se revoltă automat la vederea polițistului care îi controlează. Merg mai departe și spun: polițistul care se lasă intimidat de acești revoltați scandalagii nu este un polițist bun. Polițistul bun, cinstit, judecă întotdeauna situația și acționează în consecință: dacă se impune, e înțelegător, dacă nu, folosește forța. E singurul care are dreptul s-o facă.
            Nici acuma nu înțeleg de ce scandalagii de genul” Vladimirescu și alte localități mărginașe” nu au fost arestați pentru obstrucționarea muncii polițistului. Găsesc doar o singură explicație: polițistul e cu bube și nu vroia să intre într-un bucluc și mai mare.
            Și să știți că am glumit: nu scriu la telefon când conduc și îmi pun și centura de obicei…

            +1 voturi
            +1
            -1

    Scrie un comentariu

    3 + 6 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.