Asta în timp cât „Noi construim”!

Adică ei. Ei, cei care, aleși sau numiți, puși acolo de cei aleși și de neschimbat. Ca să nu lungim vorba, ne referim la grupul patronat de Gheorghe Falcă, grup sau gașcă, numiți-o cum doriți, care de douăzeci de ani decide ce-ul și cum-ul în Arad. În oraș și în județ deopotrivă.

Pentru început, să pornim de la o hartă a absorbției ale acestor fonduri europene. Ea ne arată valoarea, respectiv suma atrasă și valorificată pe județele țării. Dacă ar fi cum zic ei, Aradul ar trebui să fie fruncea și aici, nu-i așa?

Situația pe care o prezentăm se referă la perioada 2014-2021, șapte ani frumoși, ani în care, cel puțin în primii cinci, și la fel de cinici ca toți cei douăzeci, Gheorghe Falcă era și lider de partid, dar și primar al Aradului.

Nu știu dacă vă surprinde, dar Aradul se află la coada clasamentului, având contracte semnate pentru nici 2 miliarde de lei. Sunt câteva județe sudiste și din Moldova care stau mai rău, dar în Transilvania doar Sălajul, Hargita și Covasna „ne întrec” cu sume sub un miliard și jumătate.

Pe locul doi se află, ia ghiciți, Timiș cu o sumă aproape de trei ori mai mare, puteți ghici ușor și județul de pe locul trei, cu o sumă dublă față de noi, într-adevăr este Bihorul, adică Oradea lui Bolojan. De locul întâi nu am pomenit, fiind evident că e vorba de Cluj, cu o sumă care tinde frumos spre șapte miliarde. Dar sunt bine în fața noastră județe la care nu te-ai fi gândit, precum Satu-Mare, Maramureș, Bistrița. Asta ca să nu vorbim de județe din Moldova, precum Iași și Bacău, cu sume de patru ori mai mari, Iași, și triple, Bacău.

Și chiar dacă în aceste cazuri sunt motive bine întemeiate, e mai greu să explici cum ne întrec și Gorjul și Doljul, fără să mai vorbim de Olt sau Suceava. Doar așa, pentru informarea celor care vorbesc ca să nu tacă: orașul care este pe primul loc la folosirea fondurilor europene pentru modernizare, este Turda, la o aruncătură de băț de noi.

Așadar, aici lângă granița de Vest, fiind primul oraș mai mare pe care îl atingi pe autostradă când vii de acolo, având un trecut agricol, dar și industrial de excepție – să nu uitați de prima fabrică de autoturisme –, având chiar un potențial turistic deosebit, două universități și alte cele, cum se face că nu ne folosim de banii europeni în măsura în care acest potențial ar permite?

Și stați că până acum am vorbit doar de contracte, nu de folosirea efectivă a acestor bani. Pentru că, dacă ne uităm la un alt document, cel al prezentării proiectelor dintre 2014-2020 care, datorită nerespectării regulamentelor europene, riscă să piardă finanțare, treaba e și mai urâtă. În Arad sunt 20 de astfel de proiecte, începând cu Cetatea de la Ineu, continuând cu podul peste Mureș de la Arad și doar așa în treacăt cu Infomedica. Cu patru milioane de lei și un pic.

Cum, adică, Infomedica, vă întrebați, poate. Zic poate, fiindcă nu pentru tot arădeanul este clar că Infomedica este un dispensar particular, vândut mai nou unei rețele naționale, în care era implicat și viitorul viceprimar Lazăr Faur. O creație de generația a doua de a lui Ghiță – prima a fost cea cu Ioțcu, Cionca și Igaș –, un om care nu uită nicio clipă de la cine i-a venit norocul.

Dar mai sunt și alte firme pe lista cu finanțarea europeană. Cel mai interesant ni se pare ARSAT, cel care apare în trei poziții, cu finanțări peste 50 de milioane, adică zece milioane în euro. Între timp la ARSAT a apărut și Procuratura Europeană a Doamnei Kövesi, așa că, vedeți, treaba e chiar oablă.

Cred că deja este îndeajuns să ne formulăm o idee despre modul în care cei din administrația arădeană și cei care îi servesc văd folosirea de fonduri europene. Mai mult în interes particular sau, oricum, vizând câștigul fiecăruia din afacere. Dar nu și cel al comunității.

Pe când cei care oferă aceste fonduri tocmai asta vizează: investiții în infrastructură și în zone defavorizate cu scopul de a ridica toate comunitățile la un nivel cât de cât european, respectiv de a crea, prin aceste investiții, acele condiții care schimbă situația și nivelul la scara comunității, nu a unor indivizi șmecheri nevoie mare.

Așa că dacă e așa de complicat să ieși în câștig, mai bine nu. Mai bine te uiți după alte surse, iar în România penelopesedistă nimic mai simplu: dacă ești om de înțeles și știi cui să mulțumești, fondurile naționale, centrale și locale, îți stau la îndemână. N-are rost să te încurci cu europenii, cu ăia chiar nu te poți înțelege dacă vine vorba de un mic ciubuc acolo. Așa cum s-a văzut sunt în stare șă ți-o trimită pe cap pe Codruța aia care, chiar dacă de la noi a plecat, tot nu i-a venit mintea la cap.

Da, asta este, e simplu, însă rămâne problema cea mare și esențială: cum să mergem înainte, să ne apropiem de Europa, să creăm o democrație autentică care servește și nu exploatează individul, care recunoaște inteligența și creativitatea, nu șmecheria și arta descurcăritului?

Doar așa ca o reamintire în final: ștrandul și Cetatea, parcările și amenajările pe bune, nu cu Tehnodomus et co, investiții în potențialul turistic arădean și alte cele reprezintă potențialul local care ar putea fi folosit prin fonduri europene și ar transforma orașul într-o bijuterie europeană.

Dar, ne este cât se poate de clar, cu administrația de acum, formată mai bine de două decenii, și care a reușit în acest timp să ridice peste Mureș un podeț care duce nicăieri, asemenea proiecte țin de domeniul viselor…