Jurnalista de investigație Emilia Șercan a fost inclusă în topul jurnaliştilor care încă nu şi-au găsit dreptatea în justiţie, top realizat de IFEX (International Freedom of Expression Exchange), cea mai mare rețea globală care militează pentru promovarea și apărarea libertății de exprimare ca drept fundamental al omului.

IFEX a publicat portretele a zece jurnaliști din întreaga lume care, în ciuda faptelor grave de care au fost victime – de la infracțiuni la crime – nu și-au găsit încă dreptatea în sistemele de justiție din țările lor.

Emilia Șercan este singura reprezentantă a Europei în acest clasament, alături de jurnaliști din țări precum India, Mexic, Nigeria, Filipine, Slovacia sau Turcia, fapt care subliniază dificultățile și riscurile majore la care este expusă pe mai departe în România şi situaţia în care se găseşte, de fapt, ţara noastră când vine vorba de sistemul judiciar.

milia Șercan a fost ținta unei campanii de hărțuire online care a implicat poliția, politicieni și un infractor condamnat. Lupta ei de a elimina acel conținut de pe internet a fost lungă și dificilă; bătălia sa pentru ca persoanele din spatele campaniei să fie aduse în fața justiției continuă.

Portretul său de pe IFEX începe aşa: „Emilia Șercan a fost ținta unei campanii de hărțuire online care a implicat poliția, politicieni și un infractor condamnat. Lupta ei de a elimina acel conținut de pe internet a fost lungă și dificilă; bătălia sa pentru ca persoanele din spatele campaniei să fie aduse în fața justiției continuă.

Este ușor de înțeles de ce reprezentanții de rang înalt ai statului român ar fi neliniștiți din cauza jurnalistei Emilia Șercan: investigațiile sale privind plagiatul academic pun în dificultate figuri proeminente și dezvăluie corupția din inima sistemului (establishment-ului)”.

Portretul integral al Emiliei Șercan, publicat de IFEX, îl găsiţi AICI.

Postarea Emiliei Șercan despre IFEX: „Uitaţi-vă în ce companie sunt”

În postarea sa pe Facebook, Emilia Șercan a evidențiat importanța demersului IFEX și situația critică a colegilor săi:

„Cu această ocazie, IFEX – cea mai mare rețea care luptă pentru promovarea și apărarea libertății de exprimare ca drept fundamental al omului – publică portretele a zece jurnaliști din lumea întreagă care nu și-au găsit încă dreptatea în justiția din țările lor pentru diverse infracțiuni sau chiar crime ale căror ținte au fost.
Unul dintre aceste portrete este al meu – îl las în link.

Celelalte nouă portrete sunt ale unor jurnaliști din Palestina (ambii uciși, cazul lui Shireen Abu Akleh fiind mediatizat la nivel mondial), Ucraina, Venezuela, Kenya, Argentina, Uganda, Filipine și Pakistan.
Uitați-vă puțin în ce companie sunt. Fie țări aflate în război, fie dictaturi în toată regula, fie state autocrate. Cazul meu este singurul din Uniunea Europeană. Ce-i drept România e și singurul stat declarat regim hibrid din Uniunea Europeană.

Iar la degradarea indicatorilor democratici a contribuit inclusiv justiția care funcționează în interesul unor anumite grupuri de privilegiați și nu în interesul cetățenilor, al stabilirii dreptății și adevărului”.

Jurnalista Emilia Şercan a mai adăugat în postarea sa faptul că „În februarie anul viitor se împlinesc deja patru ani de la operațiunea de kompromat orchestrată împotriva mea, iar justiția continuă să nu îmi facă dreptate. Justiția continuă să-i protejeze pe oamenii din poliție și politică capabili de o mizerie inimaginabilă doar pentru că am scris că prim-ministrul Nicolae Ciucă a plagiat.

A trecut mai bine de un an de când dosarul meu a fost redeschis de doi judecători, însă abia dacă s-au făcut unele acte de urmărire penală – culmea procurorul Marius Iacob, căruia i-a fost distribuit dosarul, a reluat anumite acte care fuseseră deja făcute anterior, însă nu a făcut nimic din ce i s-a impus prin hotărârile de redeschidere. (…)”

Întreaga postare a Emiliei Şercan o puteţi accesa de AICI.

Includerea sa în acest top atrage atenția comunității internaționale asupra presiunilor și a eșecului sistemului judiciar românesc în a investiga și a sancționa cu seriozitate acțiunile de intimidare și kompromat. Este, în plus, un semnal de alarmă puternic adresat autorităților române, subliniind necesitatea urgentă de a asigura protecția jurnaliștilor de investigație și de a investiga cu seriozitate și profesionalism orice acțiune de intimidare sau atac la adresa libertății presei. Şi, desigur, un semnal de alarmă cu privire la libertatea justiţiei.

Cine este Emilia Șercan și lupta sa împotriva plagiatului

Emilia Șercan este lector universitar la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București și una dintre cele mai proeminente jurnaliste de investigație din România.

A devenit extrem de cunoscută în România prin seria sa de investigații dedicate fenomenului plagiatului din tezele de doctorat ale unor înalți demnitari și politicieni români, dezvăluind cazuri notorii care au afectat integritatea elitelor politice și militare ale țării.

Printre persoanele vizate de anchetele sale s-au numărat politicieni importanți, inclusiv foști prim-miniștri, miniștri și șefi de instituții de forță.
Munca sa, adesea riscantă, a scos la lumină un sistem extins de fraudare a titlurilor academice, ducând la demisii, proteste și discuții aprinse despre moralitatea clasei politice.

Dosarul de kompromat și eșecul instituțiilor statului

Activitatea sa a generat reacții virulente, culminând cu o amplă operațiune de kompromat care a vizat-o în 2022. La scurt timp după publicarea unei investigații despre plagiatul fostui prim-ministru, Nicolae Ciucă, Emilia Șercan a fost victima unei acțiuni de intimidare și denigrare. Cinci fotografii private, furate, au fost distribuite pe internet, inclusiv pe site-uri pentru adulți, într-o încercare evidentă de a o discredita.

Cazul a escaladat dramatic când s-a descoperit că o probă depusă de jurnalistă la Poliție în legătură cu furtul și violarea vieții private a fost scursă din dosar la doar 40 de minute după ce a părăsit secția. Această probă a devenit baza principală a campaniei de denigrare ulterioară.

În ciuda dovezilor care indicau o scurgere de informații din interiorul Poliției Române, dosarul de kompromat a fost inițial clasat de către Parchetul Curții de Apel București. Această decizie, care a ignorat suspiciunile rezonabile de implicare a unor funcționari ai statului în operațiunea de intimidare, a fost criticată dur de organizațiile naționale și internaționale de apărare a presei. Ulterior, instanța a decis redeschiderea anchetei, confirmând că investigația inițială a fost una neglijentă.

La sfârșitul lunii noiembrie, Emilia Şercan este invitată de OSCE – Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa – pentru a vorbi despre cazul meu în cadrul evenimentului „Safety of Female Journalists Online”.

Citeşte şi: 

Tămâia și politica: finul președintelui CJ Arad, preotul Noghiu, pregătit să fie uns „șef al slujbelor” la Catedrala nouă