„Întâlnirea cu Elena Ilash s-a întâmplat din pricina unei rugăminți adresate unui prieten, regizorul Radu Dinulescu, de a mă pune în legătură cu un artist plastic pentru un proiect cultural”, a scris managerul Ovidiu Balint pe site-ul instituției HUB mARTA. Elena Ilash a participat astfel la un atelier de sculptură la Ineu în urmă cu doi ani, iar zilele aceastea, la Arad. „Invitația la Simpozionul de sculptură de la Arad, din acest an, a venit firesc pentru sculptorul Elena Ilash. Însă, m-a susrprins cu o întrebare: pot să lansez și cartea mea de poezii?”, mai notează Ovidiu Balint. Răspunsul lui a fost, evident, pozitiv.

Cartea de poezie „Patruzeci și cinci de inimi îmi bat în piept”, semnată de Elena Ilash, a fost lansată vineri în Parcul Eminescu.

Elena Ilash este cunoscută în lumea artistică în primul rând pentru sculpturile ei. A expus în galerii de artă din mai multe orașe din țară, dar și în străinătate, în Franța, Austria, Danemarca, Spania, Macedonia și Slovacia, iar de două săptămâni, la invitația HUB Cultural mARTA, lucrează la Arad pe o sculptură în Parcul Eminescu, care va rămâne expusă în spațiul public, alături de lucrările altor cinci sculptori.

Însă de acum, ea își cioplește cariera artistică nu doar în piatră, ci și în cuvinte scrise.

A început ca ilustratoare din anul 2021, în cartea Noeminei Câmpean, care a determinat-o să cocheteze și ea cu poezia. De altfel, poemele ei, precum sculpturile, pornesc de la schițe grafice, desenul fiind primul ei contact cu lumea artelor, „prima iubire”, cum formulează ea.

Cartea „Patruzeci și cinci de inimi îmi bat în piept” are chiar mai multe ilustrații decât poezii, iar una dintre ele (cea de lângă poezia „Locuire”) este tocmai sculptura pe care a materializat-o la Arad.

Titlul cărții de debut i-a venit în minte în urmă cu doi ani, când lucra la atelierul de sculptură de la Ineu, spune Elena Ilash, pentru că în acel an avea 45 ani. În carte sunt în total, în schimb, puțin mai multe poeme: 49.

„S-a produs un fel de transfer”

„Eram micuță, nici nu știam să scriu, dar desenam, măzgăleam tot felul și unde găseam o pagină unde rămânea un gol, imediat schițam ceva. Încă mai am câteva din desenele alea. Ulterior, am început artele plastice la Galați unde, din păcate, în 1977, fiind oraș industrial, s-a desființat Liceul de Artă. S-a reînființat în ’90, eu am fost a doua generație. Am vrut să fac sculptură, dar nu aveam secție de sculptură și m-am dus la grafică”, a povestit Elena Ilash la lansarea de carte din Parcul Eminescu.

„Cea de-a doua iubire (n. red. – sculptura), totuși, a învins. După ce am terminat liceul, n-am mai făcut grafică, am făcut doar sculptură și acum câțiva ani, în 2021, m-am întâlnit cu o prietenă, ea scrisese un volum, și i-am zis «hai să-ți fac niște ilustrații!». Nu mai desenasem de 20 de ani. Eu am fost cititoare de poezie dintotdeauna, dar citind și băgându-mă, introducându-mă în universul Noeminei, i-am făcut ilustrațiile și am început să scriu și eu. Și am considerat că s-a produs un fel de transfer”, a spus Elena Ilash.

„Multă culoare, formă, carnalitate”

Artista-poetă spune despre poezia ei că este una intuitivă, despre care se vede că e scrisă de un artist, pentru că are multă culoare, formă și carnalitate. „Totul e foarte vizual (…) E și un pic de tristețe și nostalgie a vârstei, a vremurilor”.

Invitată la lansarea de carte să împărtășească câteva impresii despre poemele Elenei Ilash a fost poeta și eseista Lucia Cuciureanu, membră a Uniunii Scriitorilor din Arad.

„Poezia ei se raportează în primul rând la Nichita Stănescu și, în același timp, ține de o vârstă romantică a poeziei. Mi-a adus aminte de acea vreme care vorbește în basme și în poezie, cum spunea Eminescu. Nu întâmplător, multe dintre textele din acest volum poartă chiar acest titlu, «Declarație», «Glăsuire», sinonime cu vorbire. Poezia ei cultivă visul, ficțiunea, sensibilitatea, efuziunea, pasiunea.

Se face, de obicei, în literatură, această distincție între poeții prin natură și poeți ai culturii, la care predomină gândirea. Eu cred că Elena este o poetă prin natură, pentru că la ea, emoțiile puternice își creează asocieri între gânduri și imagini. Motivele literare din acest volum sunt tot specifice romantismului. Este vorba de vis și ea practică acest oximoron între spiritualitate și corp”, a spus Lucia Cuciureanu.

Prefața cărții „Patruzeci și cinci de inimi îmi bat în piept” este semnată de celebrul poet Ion Mureșan, cu titlul „Între corp și vis”, în care descrie poezia Elenei Ilash în felul următor: „Nimic nu este stabilizat, hotărât, în poezia Elenei Ilash. Lumea ei stă sub semnul heracliteanului «totul curge». Într-un univers lichid, e inevitabil ca ochiul să se încețoșeze, privirea să fie tulbure: «Când toate sunt lichide, semilichide / Cum să văd clar sub lichidul sărat, roșu?»”.

Elena Ilash s-a născut în 1977 la Galați, a studiat la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, este doctor în Arte vizuale, artist vizual activ și membru UAP Cluj. A debutat cu lectură de poezie la Cenaclul UBB Cluj și cu apariții cu poeme în revistele Psyche și Parnas XXI.