Nu e un secret că CET Hidrocarburi este principala „sugativă” din bugetul Aradului, Primăria fiind nevoită an de an să scoată sume enorme din bugetul Aradului pentru a acoperi datoriile și pierderile acumulate. De ceva vreme, municipalitatea caută astfel alternative pentru a putea asigura agentul termic în condiții cât mai bune și economice, iar în acest sens a fost votat și un proiect de hotărâre, astăzi, în ședința de Consiliu Local Municipal.

La prima vedere, „Strategia de alimentare cu energie termică a Municipiului Arad” ne pare încă un dosar plin de hârțoage care va fi cel mai probabil uitat în vreun sertar, așa cum s-a întâmplat cu atâtea alte studii în trecut. Totuși, este un document necesar ca prim pas pentru orice cerere de finanțare în acest domeniu pe care ar aplica-o Primăria pentru a primi bani europeni. Așa cum a explicat și Călin Bibarț, Primăria intenționează să apeleze la fondurile nerambursabile din PNRR pentru retehnologizare la CET Hidrocarburi, iar acest document este o cerință impusă de UE pentru solicitările care se depun deja în această perioadă.

Energie din deșeuri, din 2025?

Înainte de supunerea la vot, documentului i-a fost adusă și o modificare, un amendament citit de consilierul Cosmin Buruc, care face referire la stația de incinerare gunoaie (un plan exprimat deja în CLM la începutul anului). Această stație care ar urma să producă energie din deșeuri este una dintre variantele identificate în strategia menționată. Pentru implementare, s-a redus astfel termenul cu 4 ani, de la anul 2029, la 2025. Consilierul Buruc a declarat pentru Special Arad că s-a luat ca punct de referință anul 2025 pentru că atunci se va anunța schimbarea strategiei naționale de energie și va fi un moment oportun pentru realizarea acestei investiții. Ideea obținerii energiei din deșeuri a fost preluată după modelul deja existent în Finlanda, existând o astfel de stație și în Helsinki, care este eficientă atât din punct de vedere energetic, al mediului cât și financiar. Investiția ar costa între 20 și 60 milioane de euro, dar Buruc estimează că ar fi amortizate costurile în aproximativ 5 ani de la implementare. Rămâne de văzut ce fel de fonduri vor putea fi accesate, dacă va fi selectat proiectul pentru finanțare în PNRR, dacă suma alocată va fi integrală, ori parțială… sunt mulți „dacă”, însă consilierul este de părere că este o soluție mult mai bună, „ținând cont că dăm 15 milioane de euro pentru a acoperi găurile de la CET”.

Pro și contra energiei din deșeuri

Potrivit Green Report, metoda incinerării deșeurilor pentru obținerea energiei este văzută la ora actuală în lume cu sentimente mixte, „fiind una din măsurile pe care țările vestice le-au găsit pentru a răspunde crizei petrolului din 1970, sperând că le va aduce un anumit grad de independență energetică și că în același timp vor rezolva problema depozitării deșeurilor la gropile de gunoi. Un exemplu este Suedia, care în momentul de față își asigură 20% din necesarul de energie prin arderea deșeurilor pe care a ajuns să le importe din Italia, Marea Britanie și Italia. Însă din ce în ce mai multe voci reclamă această practică ca fiind total împotriva ecologiei”. Mai aflăm că „cel mai important avantaj ar fi acela că incinerarea este o metodă rapidă de tratare a deșeurilor, putând fi distruse cantități foarte mari într-un timp relativ scurt” și că „procesul de tratare termică reduce la zero pericolul infestării pânzei freatice prin posibile infiltrații ale levigatului rezultat în depozite și reduce emisiile de metan prin desființarea depozitelor”. Pe de altă parte, „efectele asupra mediului ale incinerării deșeurilor municipale sunt legate în special de emisiile eliberate în atmosferă de incineratoare, de pierderile de materie organică și de alte materii conținute de biomasă”, iar „performanțele ecologice globale ale incinerării deșeurilor municipale depind de o multitudine de factori, în special de calitatea combustibilului, de randamentul energetic al instalațiilor și de sursa energiei înlocuite”. (Mai multe detalii AICI).

Centrale de cogenerare, o soluție mai bună?

Consilierul Florin Stana a specificat în ședință că ar considera mai optim un proiect axat pe energie electrică prin cogenerare și că a tot cerut răspunsul Primăriei pentru această propunere, dar nu l-a primit. Referitor la aceste constatări, Elena Portaru, de la Direcția Tehnică, i-a explicat că în strategia supusă votului astăzi apare o parte care se încadrează în proporție de 68% energie verde și că sunt pregatite documentele pentru aceste instalații de cogenerare, existând deja și studiile de fezabilitate care respectă cerințele legislative, chiar dacă sunt prevăzute să funcționeze inițial pe gaz, pe motivul că așa este prevăzut la nivel european, dar apoi se poate trece și pe hidrogen. „Sunt calculate aceste procente și ponderea cea mai mare e cea prin cogenerare, fiind considerată energie verde”, a explicat Portaru.

Despre funcționarea unor astfel de centrale pe cogenerare, cităm de pe hoval.ro: „O centrală de cogenerare generează în același timp energie electrică și căldură: căldura reziduală produsă la generarea energiei electrice este utilizată eficient în sistemele de încălzire și cele pentru preparearea apei menajere de consum. O centrală de cogenerare poate economisi 50% energie primară sau mai mult în comparație cu o soluție convențională de încălzire fără generare de energie electrică. Acest lucru reduce, de asemenea, emisiile de CO2. Sistemele de cogenereare funcționează astfel: un motor, de exemplu, sau o turbină cu gaz acționează un generator, iar generatorul produce energie electrică”.

În final, „Strategia de alimentare cu energie termică a Municipiului Arad” a trecut de votul majorității consilierilor, cu excepția grupării USR, care s-a abtinut atât în cazul amendamentului, cât și în cazul întregului proiect, pe motivul invocat de Stana.

Pe lângă acest document, în CLM a mai fost votat încă un proiect ce privește CET, anume unul ce vizează continuarea modernizării punctelor termice din municipiu, în acest caz PT 5 Grădiște, PT 2 Lac, PT 4 Macul Roșu, PT 6 Vânători și PT Ocsko Terezia.

Citește și: 

•CET Arad va putea produce 50% din energie prin intermediul Hidrogenului – Special Arad · ultimele știri din Arad

•Primăria pregătește documentele pentru o investiție de 57 milioane de lei la CET Hidrocarburi – Special Arad · ultimele știri din Arad