Trebuia să vină și o zi de asta. Nu avea cum să nu vină, pentru că zilele de rahat, cu și despre rahat vin întotdeauna în pereche. Dacă alaltăieri era vorba de rahatul ciorilor și altor înaripate, alaltăieri a fost  vorba de cel biped, omenesc. Dar facem referire mai mult la comportamentul de rahat al unor cetățeni care-și spun cetățeni când vine vorba de drepturi, deoarece pe obligații și bunul simț se cam răhățesc.

Ori de câte ori Aradul are parte de un festival, de o chermeză, de un street food, târg și alte adunări de genul acesta, se instalează și toalete portabile pentru ca arădenii să aibă un loc în care se pot debarasa de lichidele acumulate într-un timp foarte scurt. Și se face cumva că de fiecare dată apare câte un „cetățean” pregătit cu o cariocă „permanent” la el și începe să lase mesaje pe pereții din interiorul toaletelor portabile.

De la proclamări a posesiei celui mai mare organ genital din zona de vest, la prestarea diferitelor servicii sexuale și chestiuni politice.

Mai apoi sunt încercările eșuate de graffiti care nu au nimic în comun cu arta stradală, dar care reușesc să ajungă și ele pe pereții din interiorul toaletelor portabile. Și nu care cumva să vină firma să ne spună că sunt de ieri, de azi, pentru că pe unele le-am văzut în urmă cu mulți ani în interiorul toaletelor.

Acum, aceste toalete , cu mesaje cu tot,  sunt în spatele primăriei, la Târgul de Paște și pot fi admirate de cei mici și de cei mari deopotrivă.

Punem și noi întrebarea, când închiriezi un bun, în cazul acesta toalete portabile, nu dai o tură pe la ele să vezi în ce stare sunt? Pentru că plătești un serviciu și ai tot interesul ca acesta să fie unul MĂCAR bun. Pentru că așa vin aceste toalete portabile, se închiriază, se montează și se curăță periodic. Aici trebuie să fim onești, cel puțin noi când am trecut pe acolo, acestea erau curate, nimic de comentat.

Însă acele mesaje, care mai puțin și candidează împotriva tăblițelor de la Tărtăria pentru cele mai vechi scrieri cunoscute în lume, se încăpățânează să rămână. Cu toate cuvintele pe care le putem reproduce aici doar în forma de : @#$%@, BIP, Σ⊕ΛΨ….

Nu avem ce face, dar trebuie să recunoaștem că educația unor arădeni cu mintea cât o nucă și fină ca suprafața unui patinoar, vine tot timpul să ne pleznească peste bot atunci când avem impresia că putem spune: „Bă, a trecut o zi bună, sper că și mâine va fi bine”. Dar apoi vine o zi de rahat și inevitabil surioara ei. Zilele bune nu vin în pereche, ci o dată la patru ani.

Toate acestea fiind zise, facem un rond de seară? Punem de o șmotruială pe live, iar apoi să vedem toaletele acestea – care sunt închiriate pentru arădeni, plătite tot de arădeni – dacă sunt curate? Că măcar acestea pot fi întreținute și curățate? E o budă portabilă, Bată-o Dumniezo să o bată, Doamne, iartă-mă!