Cum mi-a marcat copilăria un tovarăș care acum candidează pe lista PNL Arad la funcția de primar și consilier județean?

    de Lucian Dănilă | 4 mai 2016, 2:21 PM | Educaţie | Recomandările editorilor

    16

    Am spus că nu vom face campanie electorală și nu vom face. Ne vom ține de cuvânt. Dar asta nu înseamnă că vom sta departe de fenomen. Nu avem parti-pris-uri, nu susținem pe nimeni, dar uneori mai atragem câte puțin atenția… Și acum e obligatoriu să o facem.

    Povestea începe tocmai în 1989, într-o zi de iunie, în localitatea Dezna din județul Arad. Eram copil, cu aspirații, cu vise, cu dorințe. Tocmai terminasem clasa a VII-a la Școala Generală Nr. 7 din cartierul Sânnicolau Mic. Colegii mei m-au ales – așa cum se făcea în acele vremuri – comandant de unitate, asta după ce cu doi ani înainte am fost, de asemenea ales, în funcția de locțiitor de comandant de unitate. Habar nu aveam ce însemnau acele funcții. Eram mult prea inocent. Îmi aduc aminte că de multe ori când aveam „careu”, acele întruniri cu toți elevii școlii, în care se dădeau rapoarte și se vorbea despre programe de activitate, eu uitam să îmbrac acea uniformă de pionier plină cu insigne și șnururi. Inocența…

    Am profitat de pe urma celor două funcții. Nu foarte mult, dar destul cât să fiu eu fericit. Mergeam în fiecare iarnă în tabără la Moneasa, și în fiecare vară la Forumul Județean al Pionierilor de la Dezna. Eram acolo împreună cu toți comandanții de unități din județ. Ne bucuram de fiecare zi acolo. Jucam fotbal, alergam, participam la concursuri de orientare turistică, ne mascam pentru carnaval sau făceam foc de tabără, învățam cântece patriotice etc. Nu aveam nici smartphone, nici cont pe Facebook, nici „mall”, etc (n.m. ca o coincidență, „web-ul” a apărut tocmai în 1989). Dimineața, însă, participam câte patru (4) ore la plenarele în care ni se dictau directivele Partidului Comunist Român și cuvântul iubitului conducător Nicolae Ceaușescu.

    În vara lui 89 aveam deja trei ani de experiență în acele tabere. Nu eram nici cel mai deștept, nici cel mai frumos. Eram însă de… gașcă, ca să folosesc un argou, adică foarte sociabil. Fiind destul de „vechi” după trei ani printre comandanții de unitate, eram un mic „șef” al unora dintre ei.

    eu si andrada

    FOTO: Eu și verișoara mea Andrada pe vremea când purtam coronițe de flori. Eram premianți 🙂

    Ce a urmat? Ce va urma și în Arad și în România în următoarea perioadă… S-au făcut alegeri. Nu, nu am avut parte de o campanie electorală, nu a trebuit să facem promisiuni deșarte, nici programe, nici întâlniri cu mititei sau bere gratis. Pur și simplu, comandantul în exercițiu își încheia mandatul și trebuia ales un nou comandant pentru Organizația Pionierilor din Județul Arad. Au fost propuși trei pionieri. Eu printre ei… Eram destul de mândru de acest lucru, recunosc asta chiar și acum după 27 de ani. Doar că mândria mea a durat 20 de minute.

    Aici intră în scenă tovarășul Teodor Pătrăuță. Pe atunci era mai marele pionierilor din Arad, dacă nu mă înșel era chiar directorul Casei Pionierilor din Județul Arad. Comandantul organizației era, dacă bine țin minte, o doamnă – o tovarășă cum ne adresam atunci – Hortensia Jucotinschi.

    Se apropia momentul voturilor. Pionierii, adică noi, copiii, eram cei care votam. Eu așteptam și eram la concurență cu alte două fete. Țin minte că erau foarte drăguțe, dar nu mai îmi amintesc numele lor.

    Apoi, surpriză: „pionierul Lucian Dănilă nu poate candida pentru funcția de comandant al Organizației Pionierilor pentru că părinții lui nu sunt membri de partid”. Anunțul l-a făcut chiar tovarășul Teodor Pătrăuță.

    Pe moment am plâns. Mi s-a luat un drept, am pierdut o șansă. Termenul „marcat” din titlu poate este puțin forțat, dar dacă și acum după 27 de ani îmi aduc aminte în detaliu acel moment, poate chiar m-a marcat. Necazul meu a durat – ca norocul – foarte puțin. După două sau trei zile am plecat cu toții la casele noastre și am profitat din plin de minunatele vacanțe de vară pe care le petreceam fie acasă, fie la bunici. Evident, mi-a trecut totul foarte repede. Apoi, la șase luni după acea tabără, a venit Revoluția din Decembrie, comunismul – credeam noi – a căzut și intram într-o democrație originală.

    patrauta-pnl

    FOTO: Lansarea lui Teodor Pătrăuță pentru candidatura la funcția de primar al comunei Bocsig  

    Nu am scris aceste rânduri dintr-o anumită frustrare. Nu am fost frustrat. Nu sunt nici acum.

    Mă întreb doar de ce, după 26 de ani de la Revoluție, noi, românii, ne mai tragem seva politică din comunism, un comunism pe care, verbal, fiecare dintre noi l-am înfierat în acest sfert de secol?

    Mă întreb de ce acest domn Teodor Pătrăuță candidează la funcția de primar al comunei Bocsig chiar pe lista unui partid istoric, PNL (Partidul Național Liberal), de ce a fost pus (e adevărat, pe un loc neeligibil) pe lista de consilieri județeni ai PNL Arad? De ce acest domn Teodor Pătrăuță, ajuns ulterior anului 1989 profesor universitar, nu își trăiește liniștit pensia?

    Apoi mai am o nedumerire. Uitându-mă la parcursul politic al domnului Teodor Pătrăuță, aud că imediat după Revoluție era membru al PSM Arad (Partidul Socialist al Muncii, urmașul partidului comunist), apoi în 2004 era candidat pe lista PSD – PUR, pentru ca în 2016 să fie tocmai liberal cu acte!

    Oare nu ne-am săturat de acest cameleonism politic? Oare cât de mult crede domnul Pătrăuță în doctrina liberală după ce același domn a fost atât comunist de frunte cât și pesedist?

    Altfel spus, la oameni noi, tot noi… Iar majoritatea dintre noi rămânem veșnica generație de sacrificiu.

    Oare societatea noastră, românească, chiar nu a generat în cei 26 de ani oameni capabili să conducă destinele administrațiilor locale? Se pare că nu, și nu mă refer doar la localitatea Bocsig. În zeci de orașe și de comune din țară, pe buletinul de vot vor apărea tot acei oameni care înainte de Revoluție ne învățau să cântăm: „noi în anul 2000, când nu vom mai fi copii…”

    PS: După acel episod din 1989 nu am vorbit niciodată cu domnul Teodor Pătrăuță. Ne-am întâlnit la câteva evenimente universitare sau politice de prin Arad, dar nu am discutat niciodată. El cu siguranță nu își mai amintea chipul meu inocent de copil, iar eu chiar nu am găsit niciodată timpul și dispoziția de a-l aborda. Iar acum… acum mă invită să-l și votez.

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Noi am fost mieii!!Ce trist e ca noi a trebit sa fim sacrificati pentru ca ei sa primeasca titluri si aplauze!!!Din pacate nu e singurul comunist ramas in functie!Imi pare rau pentru dezamagirea ta timpurie si cred ca esti modest autorule!!

      +7 voturi
      +1
      -1
    2. “Adevărul iese la suprafață ca uleiul amestecat în apă”

      Ăstea sunt vorbele bunici mele, care au apărut spontan în mintea mea, parcurgând rândurile scrise de tine. Ai pus în text un episod din trecutul tău, al meu și al multora dintre arădeni.

      Este trist să constat că asemenea “dinozauri” ai erei comuniste încă ne mai bantuie, crezând că Noi am Uitat.
      NU AM UITAT!

      Pătrăuții … și ai lui confrați întru hoție, trebuie demscati și expuși opiniei publice. Toți acești oportuniști ce au o singură doctrină, furtul și minciuna, au migrat de la stânga la dreapta, doar “să iasă parnosul”. Obrăznicia tuturor acestor Pătrăuți este fără margini. Ne cred niște proști făcuți grămadă!

      Tolerăm o Clasă de Lipitori, dar nu tolerăm oamenii speciali.
      De ce?

      +5 voturi
      +1
      -1
    3. Luci, cei care ajung sus, indiferent pe ce scară urcă, nu vor mai accepta niciodată în viață să coboare. Se vor cățăra cu dinții la propriu și se vor folosi de orice mijloace pentru a fi tot sus, tot în capul listei. Pentru ei nu înseamnă nimic ”statutul” unei organizații. Dar va conta întotdeauna să fie ”sus”, să fie ”tovarășul” cutare sau ”domnul” cutare de la… Iar aici intră orice persoană ajunsă sus. Inclusiv artiștii care se sinucid când intră într-un con de umbră. Orgoliul și mândria de sine e cea mai a naibii patimă.

      +4 voturi
      +1
      -1
      • Pentru ca “dinozaurii” de tipul celui despre care este vorba in …propozitie nu stiu dar nici nu vor sa dispara.Le lipseste ceva elementar,ceva ce,altminteri,defineste omul simplu dintotdeauna:decenta,bunul simt.Ei nu au asa ceva.Si cind fac aceasta afirmatie,cu referire la personajul din poveste,credeti-ma,stiu ce vorbesc!

        +2 voturi
        +1
        -1
    4. Foarte frumos, dar din pacate cei din Bocsig nu vor intelege nimic….sunt multe de povestit de candidatii nostrii, eu as putea sa va povestesc cate ceva despre de unii parlamentari din acea zona..lucruri traite inainte sa intre in parlament….dar din pacate nu va conta….. ei vor ajunge din nou in Senat iar noi vom continua sa povestim pe aici….

      +3 voturi
      +1
      -1
    5. Dragă Lucian, pe vremea aia era un cântec “Noi în anul 2000, când nu vom mai fi copii”… La asta s-a gândit şi tovarăşul Pătrăuţă când nu te-a lăsat să candidezi, ca să ai astăzi un dosar curat, aşa cum n-ai avut atunci. Şi, cum ce caută la liberali? Păi, aşa cum Falcă a venit tocmai de la Brad ca să devină liberaşl, aşa şi tovarăşul Pătrăuţă creştea liberali încă de pa vârsta pionieratului comunist. De-aia e şi aşa de mare şi PNL, fiindcă are comunişti de vază şi în frunte, dar şi în rândul membrilor de pe la filiale.

      +2 voturi
      +1
      -1
    6. Eu faceam pe vremea aia ...

      … schi fond si biatlon, era un sport practicat de putini elevi, poate pentru ca doar anotimpul iarna ne ajuta sa ne antrenam real.Taberele de schi erau mai rare, dar eram cazati in conditii foarte bune si aveam profesori dedicati.Echipamentele le procuram cum se putea pe vremea aia, mai greu era pentru cei care erau in echipele de slalom – clapari, schiuri mai sofisticate,legaturi, etc.Imi aduc aminte si acum, cum ne adunam in curtea Palatului Copiilor, Pionierilor, UTC-lor, etc.,de pe Revolutiei, stateam si pe la balconul interior, si tovarasul Patrauta ne ”prelucra”: tot ce aveti, de tot ce beneficiati, e responsabil marele PCR, care are grija de noile generatii, etc, etc. , – Stalin si poporul rus, libertate ne-au adus!” – Se cam intindea, adica era ”dedicat”, nu-si mai termina nebuniile de discursuri.Ba, mai mult, de multe ori venea pe la scoala si ne tinea dupa ore cu tot felul de ”perelucrari”.L-am intalnit dupa foarte multi pe la P-ta Mica si nu m-am putut abtine sa nu-i spun, asa amabil, comunistule!Tristetea mea, este ca asemenea oameni au ramas ”la bara” datorita ignorantei si nepasarii noastre.Poate ca acum e prea tarziu sa mai corectam ”lumea stramba” – e pacat, pentru ca oameni ca si el, si-au pregatit deja generatiile care-l vor urma, si inca 25 de ani, parca sunt prea multi.Oricum, multi fosti pionieri si UTC-isti suntem in asentimentul dumneavoastra.O zi frumoasa si sa speram ca intr-o zi nu o sa mai auzim de ”cadrele” astea!

      +1 voturi
      +1
      -1
      • Tovarășul MRU este si el un bun exemplu. Dar Băsescu, Macovei și alți asemenea Convertiți dogmatic la “ce o fi” numai de conducere să fie, nu se dau înapoi de la a Minții cu nerușinare în spațiul public, la umbra “declarației politice”. Culmea este că încă mai sunt români care îi sustin, declarând că sunt oameni Onești și cu bun simt?!

        +2 voturi
        +1
        -1
    7. Răspuns pt nesimțita tuciurie

      Cum îți permiți sa vorbești așa inculto? Cocalara fără carte si tupeista ordinara! Pai îți spun eu cum sta treaba cu Ceaușescu, dacă trăia azi, voi, negricioșii ăștia cu volan pe dreapta nu mai apucați sa postați aiurea. Erați la canal la munca, sau săpun de rufe, TOȚI! Așa ca, las-o mai moale cu tupeul, ca si noi putem cobora la nivelul tău de maidaneza! Hai, coteca!

      +3 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    9 + 5 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.