Cum a pietruit un arădean o stradă pe cheltuiala sa și alte „mici” realizări

    de Mihai Todoca | 14 ianuarie 2022, 9:01 AM | Altădată | Topic special

    0

    Ce ne-am face fără pasionații de istorie? Ce ne-am face dacă nu ar exista această pasiune care pentru unii îi duce pe cărări nebătute de mult timp? Timpul ne-a demonstrat că în unele cazuri cine nu și-a cunoscut istoria a fost damnat în a repeta unele greșeli. Din nefericire unii o cunosc și tot le repetă.

    Dar nu despre asta vrem să vorbim. Vrem să vorbim despre lucruri poate mai puțin știute de cititorii noștri mai tineri, lucruri despre Arad, lucruri despre arădeni. Arădeni care, în timpul lor, și-au pus amprenta pe oraș.

    Cu ajutorul paginii de facebook Aradul de Altădată vom reda o bucățică frumoasă de istorie, una nu foarte îndepărtată. Pentru a nu îngreuna textul, lungindu-l fără folos, prezentăm în întregime povestea lui Sava Raicu așa cum a fost redactată pe rețeaua de socializare:

    „Nu puțini sunt arădenii care își mai aduc aminte de faptul că actuala stradă Clujului din Pârneava s-a numit “Sava Raicu” până la mijlocul anilor ’60.
    Sava Raicu s-a născut în anul 1869, fiind unul dintre numeroșii copii ai familiei Mihai Raicu și Elena Raicu (născută Moisă), a căror casă se afla pe strada György din cartierul Pârneava (strada Clujului din prezent). S-a remarcat de-a lungul vieții datorită activității neîncetate din domeniul bancar, având inițial funcția de prim-contabil al Băncii Române “Victoria” din Arad încă de la înființarea institutului în anul 1887, ulterior fiind promovat ca secretar (o funcție asemănătoare cu cea de director-adjunct). În urma retragerii din activitate a lui Nicolae Oncu, Sava Raicu devine noul director executiv al Băncii “Victoria”. Nu în ultimul rând, Sava Raicu s-a remarcat ca fiind unul dintre fruntașii comunității românești arădene din perioada austro-ungară. De numele lui se leagă ridicarea unor edificii importante precum Casa Națională din Pârneava (“Căminul Pușkin” după anul 1948), cele două școli românești de pe actualele străzi Dorobanților și Condurașilor, edificiul ziarului “Tribuna” de pe actuala stradă Mihai Eminescu, școala românească din cartierul Șega, iar lista poate continua. Totodată, a înființat sucursale ale Băncii “Victoria” în localitățile Șiria, Chișineu-Criș și Ineu. În urma unei lungi suferințe, a încetat din viață în data de 10 decembrie 1920, la vârsta de 51 de ani. Cu ocazia anunțului privind decesul lui Sava Raicu, ziarul “Patria” din Cluj l-a descris ca fiind “un bun român și luptător neobosit pentru drepturile noastre”. (Mai multe informații despre viața lui Sava Raicu pot fi citite în monografia disponibilă online: https://bit.ly/3K5CooR)
    Cu toate că schimbarea nomenclaturii stradale provoacă deseori controverse și disconfort, revenirea la denumirea de “Sava Raicu” ar fi o reparație morală față de memoria celui care a fost un binefăcător al cartierului Pârneava și nu numai. Strada Clujului (anterior György) a purtat denumirea de “Sava Raicu” începând cu anul 1920, rezistând inclusiv primelor decenii de comunism, până când denumirea a fost schimbată în mod subit la mijlocul anilor ’60. Casa în care s-a născut și a copilărit Sava Raicu a fost situată pe strada Clujului nr. 146, fiind din păcate demolată în urmă cu mai bine de un deceniu.
    Ca un amănunt interesant, am aflat de la un fost locuitor al străzii Clujului faptul că aceasta a fost una dintre primele străzi pietruite din cartierul Pârneava, lucru realizat pe cheltuiala lui Sava Raicu.”

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    0 + 1 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.